Valorificarea potențialului turistic din Județul Neamț

Judetul Neamt este situat in partea central-estica a Romaniei,intre 46040' si 47020' nordica si 25043' si 27015' longitudine estica.Ocupa o pozitie care se suprapune,in parte,Carpatilor Orientali,Subcarpatilor Moldovenesti si Podisului Moldovenesc,fiind invecinat cu judeţele Suceava la nord (lungimea hotarului este de 102km), Harghita la vest (lungimea hotarului este de 133km), Bacau la sud (lungimea hotarului este de 166km) si cu judetele Iasi si Vaslui la est(lungimea hotarului este de 125km si respectiv 117km).Se intinde pe o suprafata de 5896 km2 ,ceea ce reprezinta 2,5%din suprafata toatala a tarii.

Principalele forme de relief ale judetului Neamt sunt dispuse in trepte,cu inaltimi ce descresc de la vest spre est-1907 m in varful Ocolasul Mare din muntele Ceahlau si 169 m in lunca Siretului.Unitatile de relief predominante in judetul Neamt sunt: cea muntoasa, reprezentata de Carpatii Orientali (prin muntii Bistriţei, masivul Ceahlau, muntii Hasmas, muntii Tarcau si muntii Stanisoarei), care ocupa 278.769 ha (51% din suprafata judetului), cea subcarpatica, reprezentata de Subcarpatii Moldovenesti, si cea de dealuri ale Podisului Central Moldovenesc. Principalele altitudini muntoase sunt: Ceahlau (1907m-Ocolasul Mare si 1900m-Toaca), Bistrita (1859m) si Tarcau (1792-Hasmasu Mare). Lungimea totala a raurilor ce traverseaza judetul Neamt este de peste 2000 km. Lacurile existente sunt artificiale. Dintre toate, acumularea Izvorul Muntelui este cea mai importanta, avand o suprafata de aproximativ 3120ha şi un volum de apa de aproximativ 1251 milioane m3.

Clima judetului Neamt este temperat continental,cu particularitati specific partii de est a tarii.Maxima absoluta,de +38,60C(august 1952) s-a inregistrat la Piatra Neamt,iar minima de -33,20C(februarie 1954)s-a semnalat la Roman.

Organizarea administrativ-teritoriala insumeaza 421 localitati, cuprinzand doua municipii (Piatra Neamt, care este si resedinta de judet si Roman), trei orase (Bicaz, Roznov si Targu Neamt), 78 de comune si 344 de sate. Reteaua de drumuri publice masoara 1.807 km, din care 444 km sunt drumuri modernizate.Din totalul drumurilor, 410 km sunt din categoria drumurilor nationale,1397 km din categoria drumurilor judetene si comunale, 90km drumuri forestiere si 17 trasee turistice marcate. Densitatea drumurilor in judetul Neamt este de 42,7 km la 100 km2 teritoriu.Accesul rutier se face prin drumul european E85 si drumurile nationale: DN 12C, DN15, DN15B, DN15C, DN15D, DN17B. in Judetul Neamt exista 136km de cale ferata din care doar 46km este electrificata. Pe o distanta de 109km linia este cu o singura cale iar pe restul de 27km cu doua cai. Densitatea liniilor in teritoriu este de 23,1km sina / 1000km2. Judetul este traverst de magistrala feroviara Bucuresti –Suceava.

Populatia judetului Neamt la 25 februarie 1948 era de 357.348 locuitori,la 7 ianuarie 1992 era de578.420 locuitori,la 1 iulie 2006 era de 567.908 locuitori,iar in august 2009 a fost de 557.084 locuitori.La 1 ianuarie 2008 a fost de 566740 locuitori,din care 279397 barbati(49,3%) si 287343 femei(50,7%).Densitate populatie jud. Neamt in luna august 2009: 94,50 loc / km2(comparativ cu 98loc/km2 in 1992).Cele mai mari densitati se intalnesc in zonele municipiilor Piatra Neamt si Roman.

Tabelul 1: Numarul de locuitori in Judetul Neamt in 2009

2009

Total persoane 557084

Mediu urban 216060

Mediu rural 341024

Sursa: http://www.piatra-neamt.net/cifre.php

Tabelul 2: Populatia ocupata si numarul somerilor

2009

Populatia ocupata 196400

Nr. Salariati 181392

Nr. someri 15008

Sursa:http://www.anofm.ro/1708_numarul-total-de-someri-inregistrati-si-rata-somajului-pe-tara-si-pe-judete-la-data-de-31-octom

Se observa ca numarul salariatilor reprezinta 35,25% din totalul populatiei si 96,35% din populatia ocupata. Rata somajului a fost de 5,61% in 2005,de 4,9% in 2006 si de 3,8 % in 2007,in septembrie 2008 a fost de 7,1%,in octombrie 2009 a fost de 7,4 %.

Castigul salarial nominal mediu net lunar a fost in anul 2007 a fost de 879RON,iar in August 2009 de 1001 RON.

Ramurile economice preponderente sunt: industria chimica, industria metalurgica, industria prelucrarii lemnului, industria usoara, industria materialelor de constructii si industria alimentara,industria articolelor de imbracaminte,agricultura.

Cap. 2 Prezentarea si evaluarea potentialului turistic

Turistii sunt atrasi de aceste locuri fie datorita minunatelor privelisti si a climei placute, fie datorita vestigiilor istorice intalnite aproape la tot pasul. Potentialul turistic este marcat prin doua componente:

1. componenta naturala

Relieful:Muntii ocupa 51% din suprafata judetului iar dintre ei se disting Muntii Ceahlau (“Muntele Sfant”) cu varful sau Ocolasul Mare (1907m) ce domina intregul tinut al Moldovei. Intalnim un sistem de culmi radiale cu altitudini intre 1.000 – 1.600 m, ce converg intr-un pilon central (Varful Toaca) si un pilon lateral sudic (Varful Ocolasul Mare). Partea centrala are forma unui platou suspendat alungit pe directia N-S. Unul din principalele obiective de atractie al turistilor il reprezinta relieful conglomeratic din zona centrala, printre cele mai spectaculoase forme numarandu-se Panaghia, Toaca, Caciula Dorobanţului, Piatra cu Apa, Detunatele, Dochia, Claile lui Miron etc. Un alt obiectiv il reprezinta, pentru cei pasionati de alpinism, ascensiunile pe traseele de escalada din masiv. Pentru un turism organizat şi civilizat, în Masivul Ceahlau functioneaza trei cabane: Izvorul Muntelui, Dochia si Fantanele. La acestea se adauga un complex hotelier (statiunea Durau) si numeroase pensiuni. De asemenea, exista posibilitatea efectuarii de croaziere de agrement cu vaporul pe lacul de acumulare "Izvorul Muntelui".

Cheile Bicazului (monument al naturii si rezervatie naturala) se intind pe o lungime de 10km cu pereti inalti de aproximativ 300-400m, si cuprinzand aproximativ 600 specii de plante.