Tehnici moderne de investigare a criminalității

1. Introducere

Progresul științei la nivel mondial a creat oportunitatea dezvoltării unor științe interdisciplinare, care au adus un beneficiu însemnat metodelor și tehnicilor speciale de investigare a cauzelor penale. De la metodele clasice, care este adevărat că încă se mai regăsesc în activitatea judiciară a organelor de urmărire penală și a specialiștilor din domeniile care ajută la desfășurarea procesului penal, s-a ajuns la formularea unor teorii și la aplicarea unor metode noi în tehnica investigării faptelor penale, care au ”revoluționat” domeniul științelor penale.

În lungul parcurs al soluționării unei cauze penale, de la săvârșirea infracțiunii, până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive de soluționare a cauzei respective, sunt incidente în procesul penal mai multe faze și etape, metode și procedee tehnico-științifice, care guvernează acest domeniu.

Este bine știut faptul că săvârșirea unei fapte penale creează un raport juridic de drept penal substanțial, pe care legea penală și cea procesual penală l-au dat spre soluționare organelor judiciare. Așadar, statul, prin autoritățile coercitive, veghează ca acest conflict de drept penal substanțial să fie dat organelor judiciare, organelor de urmărire penală și instanței de judecată, în vederea tragerii la răspundere penală a tuturor persoanelor care au săvârșit o infracțiune, potrivit vinovăției lor, dar și în vederea aflării adevărului în cauza penală și a soluționării cauzei respective sub toate aspectele, acesta fiind, de altfel, și scopul procesului penal. Această caracteristică vine să completeze caracterul general al dreptului, care prevede că, în cazul în care sunt încălcate normele juridice, atunci intervine, la nevoie, forța coercitivă a statului .

Desigur, că încălcarea normelor juridice de drept penal atrage după sine aplicarea unor sancțiuni de drept penal, așa cum acestea sunt reglementate în dispozițiile Codului penal și în concordanță deplină cu anumite principii fundamentale ale dreptului penal .

Se știe că răspunderea penală este cea mai gravă formă a răspunderii juridice, aceasta contribuind pe deplin, prin mecanismele și pârghiile juridice, puse la dispoziția organelor judiciare de către legiuitor, la apărarea ordinii de drept, a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor.

2. Investigarea cauzelor penale prin metode noi

În cadrul procesului penal, în vederea descoperirii tuturor faptelor care constituie infracțiuni, precum și la identificarea tuturor persoanelor, care urmează să fie trase la răspundere penală, potrivit vinovăției lor, cu privire la săvârșirea de infracțiuni, se desfășoară unele activități, specifice procedurilor penale și care sunt efectuate de către organelor judiciare, special abilitate de legea procesual penală în acest sens.

Cu toate acestea, finalizarea pe deplin a actului judiciar în materie penală, de cele mai multe ori, este imposibilă fără contribuția altor specialiști, decât cei în drept, care sunt astfel chemați să-și spună opiniile de specialitate în vederea strângerii a cât mai multor probe din care să se afle adevărul în cauza respectivă.

Aceste activități judiciare de altă specialitate sunt justificate de faptul că magistratul, învestit de lege cu soluționarea unei cauze penale, nu are cunoștințe de specialitate în alte științe, care sunt indispensabile pentru soluționarea cauzei penale.

Astfel, în materia mijloacelor de probă, Codul de procedură penală reglementează la art. 172 alin. 1 că ”efectuarea unei expertize se dispune când pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea unor fapte ori împrejurări ce prezintă importanță pentru aflarea adevărului în cauză este necesară și opinia unui expert”.

Pentru studiul de față, prezintă importanță expertiza criminalistică, motiv pentru care vor fi expuse punctele de vedere pe marginea efectuării acestor activități judiciare în vederea obținerii de probe, care să fie administrate de către instanța de judecată.

Organul judiciar, în faza de urmărire penală sau instanța de judecată în faza de judecată, dispun efectuarea de astfel de expertize, prin care arată expertului criminalist care sunt faptele, pe care acesta trebuie să le lămurească, precum și împrejurările în care acestea au fost comise. De asemenea, tot în această direcție de activitate, expertul este întrebat cu privire la obiectivele pe care trebuie să le clarifice și să le evalueze, potrivit art. 172 alin. 6 C. pr. pen.

Expertiza criminalistică oferă, așadar, informații precise organului judiciar, cu privire la săvârșirea faptei, a împrejurărilor în care aceasta a fost comisă, precum și la persoana făptuitorului. Dar, acestea sunt aspecte generale, care privesc tehnici și metode clasice de investigare a cauzelor penale.