Extras din referat
Introducere
Etica este un sistem de norme, metode, proceduri sau perspective care ajută în luarea deciziilor legate de acțiuni și în analiza unor probleme complexe. Standardele etice promovează valori care sunt esențiale în munca ce necesită colaborare prin punerea accentului pe valori precum încredere, responsabilitate, respect și justețe. Resnik (2011) oferă următoarea listă care rezumă principiile etice surprinse de diferite coduri, referitoare la munca de cercetare:
- Onestitate - în toate tipurile de comunicări științifice: date, rezultate, metode și proceduri. Datele nu se vor fabrica, falsifica sau interpreta eronat. Nu se vor duce în eroare colegii, sponsorii sau publicul.
- Obiectivitate - se încearcă evitarea prejudecăților în crearea experimentelor, analiza datelor, recenzii de la egal la egal, decizii personale, scrierea de granturi sau alte aspecte ale cercetării care necesită obiectivitate. Se vor evita sau micșora părtinirile și se vor dezvălui interese personale sau financiare care pot afecta studiul.
- Integritate - promisiunile și înțelegerile trebuie respectate. Se acționează cu sinceritate și se dorește consistență în gânduri și acțiuni.
- Prudență - se vor evita greșelile neglijente, fiind nevoie de o analiză critică a muncii proprii sau a altora. Se vor crea rapoarte care înregistrează activitatea de cercetare, cum ar fi colectarea datelor, planul de cercetare și corespondența cu jurnale sau agenți.
- Sinceritate - datele, rezultatele, ideile, metodele, echipamentele sau resursele vor fi împărtășite. Trebuie o deschidere către critică și idei noi.
- Respect față de proprietatea intelectuală - onorarea patentelor, drepturilor de autor sau a altor forme de proprietate intelectuală. Nu se vor utiliza date nepublicate, metode sau rezultate, fără permisiune. Se va oferi recunoaștere prin indicarea tuturor părților contributive. Se va evita plagiatul.
- Confidențialitate - protejarea conversațiilor confidențiale, cum ar fi articole sau granturi în curs de evaluare, datelor personale, secretelor comerciale sau militare și informațiilor despre proiect.
- Publicare responsabilă - publicarea trebuie să aibă ca scop progresul în cercetare, nu avansarea în carieră. Se vor evita articolele risipitoare sau duplicate.
- Mentorat responsabil - studenții trebuie educați și sfătuiți, prin activități de mentorat. Se pune accent pe bunăstarea acestora și prin oferirea libertății de a lua decizii proprii.
- Respect pentru colegi - și tratarea lor cu corectitudine.
- Responsabilitate socială - se promovează binele social și se evită acțiunile care pot să facă rău prin cercetare, educație publică sau alte forme.
- Nediscriminare - se evită discriminarea persoanelor bazată pe sex, rasă, etnicitate sau orice alți factori care nu sunt legați de competențele de cercetare științifică și integritate.
- Competență - se va menține și îmbunătății competența profesională și expertiza prin învățare pe parcursul vieții.
- Legalitate - se cere cunoașterea și respectarea legilor instituționale și guvernamentale.
- Grija față de animale - se va arăta respect față de animale atunci când sunt folosite în cercetare.
- Protecția subiecților umani - se va respecta demnitatea umană, intimitatea și autonomia umană când se realizează experimente pe oameni și se va evita afectarea populațiilor vulnerabile.
Plagiatul este unul dintre cele mai des întâlnite abateri în munca de cercetare conform ORI (2020), celelalte două fiind fabricarea - inventarea de rezultate fără a le produce prin experimente și falsificarea - alterarea rezultatelor, metodelor și datelor de cercetare. Acestea au în comun inducerea în eroare a publicului care citește articolul științific prin actul de minciună - se pretinde că textul e original, că munca a fost realizată corect, că rezultatele sunt importante și nu numai că analiza este relevantă în domeniu, dar și că este cea mai bună. Cercetătorii pot avea avantaje în urma utilizării acestor metode de fraudă, ceea ce afectează modul de obținere a pozițiilor academice, a granturilor de cercetare și a finanțării.
Bibliografie
2. Aasheim, C.L., Rutner, P.S., Li, L. and Williams, S.R., 2019. “Plagiarism and programming: A survey of student attitudes”. Journal of information systems education, 23(3), p.5.
3. Bruton, S.V. and Rachal, J.R., 2015. Education journal editors’ perspectives on self-plagiarism. Journal of Academic Ethics, 13(1), pp.13-25.
4. Callahan, J.L., 2014. “Creation of a moral panic? Self-plagiarism in the academy”.
5. Chrousos, G.P., Kalantaridou, S.N., Margioris, A.N. and Gravanis, A., 2012. “The ‘self‐ plagiarism’oxymoron: can one steal from oneself?”. European journal of clinical investigation, 42(3), pp.231-232.
6. Drenth, P.J., 2012. “A European code of conduct for research integrity”. Promoting Research Integrity in a Global Environment, p.161.
7. Halupa, C. and Bolliger, D.U., 2015. Student perceptions of self-plagiarism: A multi-university exploratory study. Journal of Academic Ethics, 13(1), pp.91-105.
8. Harward College Writing Program, 2014. “Common Types of Plagiarism”, Citation Workshop.
9. Heckler, N.C. and Forde, D.R., 2015. “The role of cultural values in plagiarism in higher education”. Journal of Academic Ethics, 13(1), pp.61-75.
10. Helgesson, G. and Eriksson, S., 2015. “Plagiarism in research”. Medicine, Health Care and Philosophy, 18(1), pp.91-101.
11. Horbach, S.S. and Halffman, W.W., 2019. The extent and causes of academic text recycling or ‘self-plagiarism’. Research Policy, 48(2), pp.492-502.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Plagiatul si integritatea academica.docx