Leasingul și Evoluție pe Ultimii 5 Ani

În domeniul comercial leasing-ul1 a căpătat valențe specifice la fel de importante ca cele de natură financiară deoarece a reprezentat pentru Europa provocarea renunțării la tradiție și canoane formaliste, amintind astfel sensul lucrurilor că nu “realitatea se modelează pe forma teoriei, ci teoria este sintetizarea realitătii”.

Creație a sistemului anglo-american, leasing-ul a dat naștere unor dispute de ordin teoretic care au fost purtate de formaliștii dreptului pe un câmp foarte vast, delimitat de locațiune, vânzare în rate, vânzare afectată de termen, împrumuturi de credit cu garanții speciale. Ulterior s-a evidențiat că o instituție de sine stătătoare, conturată ca formă juridică și bine definite ca realitate economică. Esența definirii sale are ca punct de plecare decizia Curții de Apel din Paris prin care în 1978 se arăta că, din punct de vedere economic, leasing-ul este o operațiune financiară, ce se realizează juridic, cu ajutorul contractelor de tip clasic așa cum sunt ele reglementate.

Se avea în vedere “o locațiune, insoțită de o operațiune de finanțare și de o promisiune de vânzare”.

Definirea afacerilor realizate prin leasing

Leasingul este o tehnică de afaceri economice, anume de comerț și de finanțare cu bunuri mobiliare și imobiliare, care are la bază un contract de locație prin care se înstrăinează dreptul de folosință dar se păstrează cel de proprietate. La expirarea contractului utilizatorul are dreptul la tripla opțiune : să cumpere produsul la valoarea reziduală, să prelungească sau să înceteze afacerea de leasing.

În SUA, țara de origine a leasingului, acesta este definit astfel : „operațiunile de leasing reprezintă transferul dreptului folosinței unor bunuri pentru o perioadă limitată, după care se poate proceda la returnarea lor, vânzarea, inclusiv vânzarea cu acordul părților, sau la returnarea bunurilor sau prelungirea duratei folosinței.”

În Italia, normele legale privind leasing-ul definesc leasing-ul prin : “închirierea bunurilor mobile sau imobile pe care finanțatorul le dobândește sau le confecționează în raport cu indicațiile date de utilizator, acesta din urmă asumăndu-și toate riscurile pe timpul valabilității contractului, având și dreptul de a deveni proprietarul bunului primit in locațiune, cu condiția de a plati prețul la data încheierii contractului”.

Principalele caracteristici ale leasingului. Leasing-ul prezintă câteva caracteristici distincte, în raport cu alte afaceri economice, cu deosebire dată de opțiunea de vânzare-cumpărare:

• Disocierea dreptului de proprietate de cel de posesiune, prin leasing se înstrăineaza numai dreptul de folosire (posesiune) și se conservă cel de proprietate;

• Riscul principal nu este unul de producție, ci de proprietate de bunuri;

• Societatea de leasing care îsi pastrează dreptul de proprietate sprijină activitatea utilizatorului ( întreținere, reparații, service );

• Leasingul lasă la latitudinea utilizatorilor potențiali alegerea bunurilor si furnizorilor;

• Tripla opțiune pe care utilizatorul o poate exprima la expirarea contractului de leasing;

• Societațile de leasing exercită o influență însemnată asupra pieței, mai ales când sunt specializate pe anumite sortimente de bunuri sau pe un anumit segment de piață.

Leasing-ul apare în afacerile economice ca o formulă relativ nouă, promițătoare în afaceri economice, în care partenerii sunt : producătorul, finanțatorul și utilizatorul.

Leasing-ul are atât asemanări, cât și deosebiri față de vânzarea-cumpărarea pe credit precum și tradițional închiriere.

2.Avantajele și limitele afacerilor în leasing

• Avantajele pentru client ( utilizator );

~Leasingul este mai puțin vulnerabil, pentru utilizator, în raport cu actul de cumpărare, față de uzura morală accelerate, datorată creșterii vitezei progresului științific și tehnic. Această calitate decurge din faptul că operațiunile de leasing pot fi contractele pe termen limitat și, în plus, produsul poate fi înlocuit în cadrul termenului de valabilitate a contractului.

~Economisirea în faza inițială a capitalului ca urmare a mecanismului de piață.

~Bilanțul firmei utilizatoare nu se modifică, deoarece atât mașinile, cât și obligațiile din plata taxei de leasing nu apar în aceasta, această taxă fiind considerată o cheltuială a întreprinderii și nu a investiției.

~Mărimea constantă a taxei facilitează programarea mai riguroasă a cheltuielilor.

~Durata operațiunii de leasing poate fi astfel stabilită încat întreprinderea să fie dotată permanent cu mașinile cele mai moderne și cu cel mai bun randament.

~Economisirea totală de fonduri, care se realizează dacă perioada de utilizare a mașinilor este relativ scurtă, nerepetabilă într-ul viitor apropiat, și ca atare, nu s-ar justifica cumpărarea.

~Furnizorii de leasing, de regulă, permit folosirea în continuare, după incheierea perioadei contractuale, a mașinilor, solicitând taxe mai reduse.

• Avantajele leasingului pentru furnizor

~Leasingul contribuie la promovarea și dezvoltarea exporturilor, furnizorul având posibilitatea să realizeze pe lânga exportul tradițional și pe cel practicat prin leasing atrăgând noi clienți, care nu pot plăti întregul preț.

~Rolul promoțional al leasingului care se realizează, prin faptul că un anumit echipament este mai întai comercializat prin leasing pentru a-l convinge pe client de randamentul său, iar în cazul unui rezultat pozitiv, acesta va fi achiziționat.

~Rata profitului este, de regulă, mai ridicată în cazul leasingului decât în vânzările tradiționale, taxa de leasing conținând “ o primă ” de risc ce decurge din mecanismul acestei operațiuni.

~Obținerea unor câștiguri suplimentare din revânzarea sau reînchirierea mașinilor și utilajelor care i-au fost returnate după expirarea perioadei de închiriere de bază.

~Bilanțul nu este afectat de datorii, în ciuda refinanțării, deoarece vânzarea creanțelor nu presupune o cerere de credit și permite realizarea unor câștiguri din închiriere, caștiguri care n-au ajuns însa la scadența.