Bicameralismul Parlamentar în Europa

Referat
7/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 6 în total
Cuvinte : 3528
Mărime: 20.31KB (arhivat)
Publicat de: Toma Nicoară
Puncte necesare: 5

Extras din referat

Bicameralismul isi are originea in modelul britanic de organizare parlamentara, acesta caracterizandu-se prin impartirea puterii legislative in doua camere parlamentare constituite in mod diferit.

George Tsebelis si Jeannette Money (1997, p. 1) relateaza ca aproape o treime din tarile lumii au parlamente bicamerale, iar doua treimi unicamerale. Bicameralismul parlamentar este traditional in Europa, acesta fiind determinat de diversitatea socio- teritoriala si de existenta unor puternice comunitati regionale ce au impus necesitatea unei duble reprezentari: una regionala si una nationala si a unei proceduri care sa implice participarea a doua camera pentru a se garanta protectia minoritatilor. Astfel ca in Europa se poate constata existenta a 17 tari care au legislative bicamerale, printre care: Austria, Belgia, Belarus, Bosnia si Hertegovina, Cehia, Elvetia, Franta, Germania, Irlanda, Italia, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Romania, Rusia, Slovenia si Spania.

Bicameralismul este specific sistemului consensualist si se intalneste cu precadere in tarile federale. Cele doua camere ale legislativelor bicamerale tind sa difere in mai multe privinte. In primul rand, a doua camera (camera superioara) tinde sa aiba un numar mai mic de membri decat prima, o exceptie in acest sens fiind reprezentata de Marea Britanie unde Camera Lorzilor care este formata din 2 arhiepiscopi, 24 episcopi ai Bisericii Anglicane si 692 de membri ai nobilimii britanice, pe cand Camera Comunelor este compusa din 650 membri( incepand cu alegerile din 2010).

In al doilea rand, mandatul legislativ tinde sa fie mai lung pentru a doua camera decat pentru prima, astfel ca mandatele primelor camere variaza de la doi la cinci ani, in vreme ce variatia mandatelor camerelor secunde, de la patru la noua ani, in Marea Britanie pe durata intregii vieti. Exista si aici o exceptie constituita de Elvetia, tara in cadrul careia cativa dintre membrii celei de-a doua camere sunt alesi pentru un mandat mai scurt decat mandatul de patru ani al primei camere.

Exista si o diferenta in ceea ce priveste modalitatea de desemnare a membrilor celor doua camere. Astfel ca, in cele mai multe state a doua camera este aleasa prin sufragiu indirect de catre adunarile provinciilor, regiunilor sau departamentelor, exceptie in acest sens fiind desemnarea senatorilor polonezi, italieni, romani si cehi care sunt alesi prin sufragiu direct. In Spania si Belgia se intalneste o forma mixta de scrutin, astfel ca o parte din senatori sunt alesi prin sufragiu universal direct si o alta parte prin scrutin indirect. In ceea ce priveste Marea Britanie, calitatea de membru al Camerei Lorzilor se bazeaza pe principii ereditare, iar Camera Comunelor este un organism ales democratic, prin vot. Si in cazul Irlandei se intalneste o exceptie, aici sase dintre senatori fiind desemnati din randurile absolventilor Universitatilor Nationale, dar si in cazul Sloveniei unde din partea reprezentantilor colectivitatilor locale sunt alesi reprezentanti ai patronilor, salariatilor, mestesugarilor, agricultorilor, profesiilor liberale, precum si ai activitatilor non- economice.

Un alt criteriu de diferentiere il constituie varsta membrilor celor doua camere. Tendinta este una de uniformizare a varstei minime pentru prima si cea de-a doua camera, varsta de 18 ani fiind o conditie pentru a face parte din membrii uneia dintre camere. Exista insa si state care considera ca membrii celei de-a doua Camere trebuie sa fie persoane cu experienta, astfel ca in Italia si Cehia varsta membrilor constitutivi ai acesteia trebuie sa fie de minim 40 de ani, 30 de ani in Franta, Polonia si Rusia si varsta de 35 de ani in Romania.

In cele din urma se poate vorbi despre o trasatura comuna a camerelor secunde reprezentata de alegerea acestora in trepte. Spre exemplu, in Franta o treime din membrii camerei secunde sunt alesi la fiecare trei ani.

Aceste diferente influenteaza felul in care functioneaza cele doua camere ale legislativelor.

In lucrarea sa, ,,Modele ale Democratiei”, Arend Lipjhart vorbeste despre un bicameralism slab in comparatie cu unul puternic, trei caracteristici fiind cele care determina forta, respectiv slabiciunea acestuia: puterile formal constitutionale pe care le au cele doua camere, aici vorbindu-se despre superioritatea primei camere, marimea relativa a celor doua camera influentand astfel intensitatea bicameralismului, importanta politica reala a celei de-a doua camere nu depinde numai de puterile sale formale, ci si de metoda de alegere a ei, astfel ca toate camerele prime sunt desemnate direct de alegatori, in timp ce membrii celor mai multe camere secunde sunt alesi indirect sau sunt numiti in functie (cum este cazul Marii Britanii). Modalitatea de desemnare a camerelor face ca cea de-a doua camera sa fie inferioara primeia intrucat membrii acesteia nu sunt alesi direct, lipsindu-i astfel legitimitatea democratica si, implicit, influenta politica ce este conferita de alegerea populara. Avand astfel in vedere puterile relativ formale ale celor doua camere si, respectiv, legitimitatea democratica a camerelor secunde, Lipjart vorbeste despre doua tipuri de legislative bicamerale: simetrice, caracterizate de puteri constitutionale egale sau moderat inegale si cu legitimitate democratica si asimetrice caracterizate de o foarte mare inegalitate. Cea de-a treia diferenta intre cele doua camere ale legislativelor bicamerale consta in faptul ca a doua camera poate fi aleasa prin metode diferite sau poate fi gandita astfel incat sa suprareprezinte anumite minoritati, astfel se poate vorbi despre camere incongruente, intrucat difera in ceea ce priveste compozitia lor. Astfel, gradul cel mai mare de suprareprezentare se intalneste atunci cand exista egalitate in reprezentarea statelor sau a cantoanelor fara a se tine seama de populatia acestora, cum ar fi cazul Elvetiei. In cadrul Bundesrat-ului Germaniei, unitatile componente sunt egal reprezentate, intalnindu-se insa o suprareprezentare a unitatilor mai mici si o subreprezentare a celor mari. O exceptie in acest sens o reprezinta Bundesrat-ul austriac, aici numarul de membri fiind proportional cu populatia landurilor si, de asemenenea si senatul belgian acorda o usoara suprareprezentare minoritatilor lingvistice vorbitoare de germana si franceza.

Preview document

Bicameralismul Parlamentar în Europa - Pagina 1
Bicameralismul Parlamentar în Europa - Pagina 2
Bicameralismul Parlamentar în Europa - Pagina 3
Bicameralismul Parlamentar în Europa - Pagina 4
Bicameralismul Parlamentar în Europa - Pagina 5
Bicameralismul Parlamentar în Europa - Pagina 6

Conținut arhivă zip

  • Bicameralismul Parlamentar in Europa.doc

Alții au mai descărcat și

Structura parlamentului bicameralism vs monocameralism

STRUCTURA PARLAMENTULUI - Din punctul de vedere al structurii, parlamentele contemporane sunt de două feluri: monocamerale şi bicamerale. -...

Convenția de Arbitraj

2. Conditiile de fond Conditiile de fond sunt cele obisnuite oricarei conventii: consimtamânt, capacitate, obiect, cauza (art.948. C. civ. )....

Reformele de stat și drept în timpul domniei lui Cuza

I. Introducere- Scurt istoric, originea, studiile, familia domnitorului Cuza Alexandru Ioan Cuza se naște pe 20 martie 1820 la Bârlad, fiind fiul...

Creditul ipotecar pentru investiții imobiliare

Creditul Reprezinta operatiunea prin care se iau in stapanire imediata resurse (de regula, sub forma de capital) in schimbul unei promisiuni de...

Contract de Societate

SOCIETATEA COOPERATIVA MESTESUGAREASCA “VIITORUL” FAGARAS I. PARTILE CONTRACTANTE (MEMBRII COOPERATORI) Art.1. Persoanele fizice...

Te-ar putea interesa și

Democrația

Democraţia este un fenomen cu adevarat complex , a cărui analiză a provocat de-a lungul timpului mai mulţi filozofi, care propun chiar modele...

Instituții Geopolitice ale Uniunii Europene

Introducere Cooperările regionale există peste tot în lume, în diferite forme şi pentru diferite motive. Adesea cooperările includ, de asemenea,...

Protecția Națională și Internațională a Drepturilor Omului

Capitolul I Concept şi evoluţie I.1. Conceptul de drepturi fundamentale ale omului În istoria contemporană, preocuparea constantă a societăţilor...

Ai nevoie de altceva?