Cuprins
- I. CONSIDERAŢII GENERALE 1
- II. ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ 2
- Noţiuni generale
- III.VICEPRIMARUL 3
- Natura juridică 3
- Alegerea 4
- Mandatul 4
- Conflictul de interese 5
- Incompatibilităţi 6
- CONCLUZII 8
Extras din referat
Pentru funcţionarea corectă a unui stat de drept, democratic, acesta înfiinţează servicii publice, pe care le organizează într-un sistem de organe ce alcătuiesc administraţia publică.
Într-un stat de drept, atribuţiile sunt realizate de către cele trei puteri: legislativă, executivă şi judecătorească, cărora le corespund trei categorii de organe.
Astfel Parlamentul deţine puterea legislativă, înfăptuind-o prin cele două camere- Camera Deputaţilor şi Senatul, Guvernului îi revine puterea executivă, fiind exercitată de Guvern, ministere şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi de organele administraţiei publice locale (consilii judeţene şi consilii locale), iar puterea judecătorească este realizată de către instanţele judecătoreşti, judecătorii, tribunale, curţi de apel şi Curtea Supremă de Justiţie.
Pentru o definiţie corectă a noţiunii de drept administrativ trebuie menţionate domeniile reglementate de către normele de drept ce alcătuiesc această ramură:
a) organizarea şi atribuţiile organelor administraţiei publice care alcătuiesc sistemul organelor administraţiei publice
b) raporturile juridice dintre organele administraţiei publice, precum şi dintre aceste organe şi particulari.
Astfel, dreptul administrativ este acea ramură a dreptului public ce cuprinde totalitatea normelor juridice care reglementează organizarea şi activitatea organelor de stat înfiinţate pentru realizarea sarcinilor puterii executive, raporturile dintre aceste organe şi particulari, precum şi răspunderea şi sancţiunile aplicabile pentru nerespectarea acestor norme.
II. ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ
Noţiuni generale
În ceea ce priveşte administraţia publică locală, trebuie menţionat că art. 191, alin. 1 din Constituţia României prevede că: administraţia publică locală din unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiul autonomiei locale şi pe cel al descentralizării serviciilor publice.
Administraţia publică locală este competentă numai în limitele unităţii administrativ-teritoriale în care aceasta funcţionează, spre deosebire de administraţia publică centrală ce este competentă la nivelul întregii ţări.
Administraţia publică locală se înfăptuieşte, în comune, oraşe, municipii sau sectoare ale municipiului Bucureşti, prin consiliile locale şi primarii aleşi, în condiţiile legii, care alcătuiesc autorităţile administraţiei publice locale prin care se realizează autonomia locală în aceste unităţi administrativ-teritoriale.
Un alt aspect extrem de important ce trebuie menţionat în ceea ce priveşte administraţia publică locală este reprezentat de relaţia dintre serviciile publice descentralizate şi autorităţile administraţiei publice. Astfel, între aceste organe ale adminitraţiei publice nu există raporturi administrative, prin activitatea pe care o realizează în cadrul unităţii administrativ-teritoriale serviciile publice descentralizate contribuie la satisfacerea intereselor generale ale locuitorilor, întocmai ca şi autorităţile administraţiei publice.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Drept Administrativ - Viceprimarul.docx