Imunități și Privilegii Diplomatice și Consulare

Diplomatia simbolizeaza existenta si respectarea unui sistem international de state suverane, bazat pe reguli comune, conventii, imunitati si privilegii. Într-o perioada în care acest sistem risca sa fie erodat de noile tipuri de amenintari la adresa securitatii, continuarea functionarii diplomatiei internationale este o confirmare a disponibilitatii statelor, indiferent de politicile promovate si interesele urmarite, de a interactiona într-un cadru oficial, universal acceptat .

Actiunea normelor juridice în spatiu si asupra persoanelor

Actiunea normelor juridice în spatiu si asupra persoanelor decurge din principiul suveranitatii puterii de stat, în special sub aspectul suveranitatii teritoriale si al legaturii dintre stat si persoane prin cetatenie .

Normele se aplica tuturor persoanelor aflate pe teritoriul tarii, indiferent daca sunt cetatenii acelui stat sau straini. Aceasta este expresia principiului teritorialitatii care presupune ca pe teritoriul unui stat activeaza jurisdictia acelui stat, determinând conduita tuturor persoanelor aflate pe acel teritoriu, fiind exclusa actiunea altor state straine, asupra teritoriului în cauza si asupra persoanelor aflate pe acel teritoriu.

Notiunea de teritoriu din punct de vedere juridic are o semnificatie mai larga decât în acceptiune geografica. Juridic, teritoriul reprezinta întinderile de uscat (sol si subsol ) apele teritoriale si spatiul aerian, asupra caruia statul respectiv îsi extinde suveranitatea (deci, jurisdictia). Limitele teritoriului sunt stabilite prin frontierele de stat.

Deci, în domeniul actiunii normei juridice în spatiu si asupra persoanelor functioneaza principiul teritorialitatii derivat din cel al suveranitatii - denumit frecvent si "principiul suprematiei teritoriale". În virtutea lui, toate persoanele (cetateni sau straini), se supun statului pe teritoriul caruia se afla.

Aplicarea acestui principiu presupune si unele exceptii derivate din relatiile internationale, unele derogari denumite "exceptiile extrateritorialitatii". Aceste exceptii se stabilesc prin tratate sau conventii între state pe baze de reciprocitate sau unilateral. Cele mai importante sunt :

- imunitatea diplomatica

- statutul juridic al consulilor

- regimul juridic al unor categorii de straini

Imunitatea diplomatica presupune imunitate de jurisdictie, inviolabilitatea persoanei, a cladirilor reprezentantei diplomatice si mijloacelor de transport, inviolabilitatea corespondentei diplomatice. Reprezentantul diplomatic care încalca legile tarii de resedinta nu va fi supus jurisdictiei statului de resedinta, ci va putea fi declarat „persona non grata”, ceea ce genereaza rechemarea sau expulzarea sa, urmând sa raspunda pentru faptele sale în fata instantelor statului sau. Alte facilitati de care poate beneficia : scutirea de taxe si impozite personale, de taxe vamale, de prestatii etc.

Ansamblul exceptiilor de la legislatia statului pe teritoriul caruia îsi desfasoara activitatea agentii diplomatici poarta denumirea de "statut diplomatic".

Imunitatea de jurisdictie implica dreptul statului strain de a nu fi supus puterii de decizie pe teritoriul altui stat. Imunitatea statelor constituie un raport juridic fundamental între doua entitati : statul strain beneficiar si statul teritorial ca subiecte egale ale dreptului international si suverane. Practica imunitatii absolute din secolul trecut a fost înlocuita cu practica imunitatii limitate consacrata astazi atât în dreptul international cât si pe plan intern. Astfel delimitarea imunitatii statale face obiectul lucrarilor de codificare a principiului imunitatii jurisdictionale a statelor si a exceptiilor sale.

Statutul consulilor si consulatelor – în cazul acestora, exceptiile sunt similare, dar stabilite pe baza de reciprocitate si au denumirea de "statut consular".

Notiunea de "straini" face referire la acea persoana ce se afla pe teritoriul unui stat, are alta cetatenie sau este apatrid. În relatiile internationale sunt practicate trei categorii de reguli juridice ale strainilor :

- regimul national în care statul recunoaste pentru straini aceleasi drepturi de care se bucura proprii sai cetateni, mai putin drepturile politice ;