Incompatibilitățile în funcție a magistraților

Referat
8/10 (2 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 7 în total
Cuvinte : 2004
Mărime: 233.14KB (arhivat)
Publicat de: Axenia Morar
Puncte necesare: 6
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Manuel Gutan

Extras din referat

Noţiunea de magistrat şi de magistratură

Derivând din termenul latinesc magistratus, conceptul a determinat în timp persoana învestită cu autoritate publică jurisdicţională.

Conform art. 1 din Statutul judecătorilor şi procurorilor (Legea nr. 303/2004),magistratura este activitatea desfăşurată de judecători în scopul înfăptuirii justiţiei şi de procurori în scopul apărării intereselor generale ale societăţii, a ordinii de drept şi a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.

Termenul de magistrat a fost utilizat de toate legile de organizare judiciară, începând cu cea din 1865 şi terminând cu fosta lege de organizare judecătorească (Legeanr. 92/1992).

După ce în forma iniţială a Legii de organizare judiciară nr. 304/2004 regăsim termenul de magistrat, prin modificarea adusă de Legea nr. 247/2005, termenul nu se mai regăseşte ca atare în lege, fiind înlocuit de sintagma judecător/procuror. În schimb activitatea acestora este în continuare desemnată prin termenul de magistratură.

De lege lata, conceptul de magistrat are o sferă mai largă, desemnând atât pe judecător cât şi pe procuror. De altfel, vorbim în desemnarea celor două categorii, de corpul magistraţilor.

În doctrină au fost propuse o serie de principii ale constituirii corpului

magistraţilor:

- unitatea corpului magistraţilor, în sensul că lor li se aplică reguli unitare de numire, promovare, sancţionare etc. indiferent de funcţie şi de locul ocupat în ierarhia profesională;

- ierarhia funcţiilor se stabileşte în raport de gradul profesional sau nivelul

instanţei sau parchetului.

Categorii de magistraţi

Judecătorii

Judecătorul este persoana cu studii juridice superioare care, în condiţiile prevăzute de lege, este învestită în funcţie de către stat prin reprezentanţii săi constituţionali, cu drepturi şi obligaţii specifice derivând direct din Constituţie şi din lege şi care au dreptul şi responsabilitatea aplicării legii în cadrul sistemului instanţelor judecătoreşti.

Procurorii

Procurorul este persoana fizică absolventă de studii juridice superioare învestită înfuncţie în condiţiile specifice prevăzute de lege, de către stat prin reprezentanţii săi legali , independentă , imparţială şi stabilă care are dreptul şi responsabilitatea să asigure şi să supravegheze aplicarea legii în cadrul organizat al parchetelor de pe lângă instanţele judecătoreşti.

Constituţia consacră o secţiune separată Ministerului Public, în capitolul care reglementează Autoritatea judecătorească.

În privinţa naturii juridice a instituţiei procurorului, el este considerat magistrat de legea în vigoare, cu drepturi şi obligaţii identice cu cele ale judecătorului.

Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al

imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei.

Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori, constituiţi în parchete.

Judecătorii şi procurorii militari

După ce Legea nr. 54/1993 privind organizarea instanţelor şi parchetelor militare a fost abrogată prin Legea nr. 247/2005 şi Legea statutului magistraţilor reconfigurează categoria magistraţilor militari. De fapt, statutul conţine doar dispoziţii referitoare la numire, salarizare, pensie, transfer etc.

În schimb, legea de organizare judiciară consacră un capitol distinct instanţelor militare.

Auditorii de justiţie

Conform art. 16 din Legea de organizare, cursanţii Institutului Naţional al Magistraturii au calitatea de auditor de justiţie.

În perioada cursurilor, auditorii de justiţie efectuează stagii de practică la instanţe şi parchete, asistă la activitatea de judecată şi de urmărire penală. Ei beneficiazăde o bursă cu cuantumul unei indemnizaţii lunare corespunzătoare juncţiei de judecător sau procuror stagiar.

Preview document

Incompatibilitățile în funcție a magistraților - Pagina 1
Incompatibilitățile în funcție a magistraților - Pagina 2
Incompatibilitățile în funcție a magistraților - Pagina 3
Incompatibilitățile în funcție a magistraților - Pagina 4
Incompatibilitățile în funcție a magistraților - Pagina 5
Incompatibilitățile în funcție a magistraților - Pagina 6
Incompatibilitățile în funcție a magistraților - Pagina 7

Conținut arhivă zip

  • Incompatibilitatile in Functie a Magistratilor.doc

Alții au mai descărcat și

Procurorul în Procesul Civil

Capitolul I Noţiuni generale privind Ministerul Public 1.1 Apariţia şi dezvoltarea instituţiei Pe teritoriul actual al României a aparut şi a...

Procurorul

Introducere Orice organizare statală presupune existenţa unor reguli de conduită, care alcătuiesc ordnea de drept în acel stat şi în baza cărora...

Răspunderea magistraților

Raspunderea juridica a magistratilor 1. Principiul raspunderii disciplinare In situatia neindeplinirii de catre magistrati a statutului acestora,...

Organizarea Sistemului Judiciar în România - Propuneri

INTRODUCERE Sistemul judiciar, ca ansamblu al structurilor organizatorice care concură la înfăptuirea actului de justiţie, reprezintă în orice...

Statutul magistratului procuror

I. Noțiuni generale Procurorii numiţi de Preşedintele României se bucură de stabilitate şi sunt independenţi, în condiţiile legii. Procurorii care...

Statutul Magistratului Judecător

I. ASPECTE GENERALE Magistratura este activitatea judiciară desfășurată de către judecători în scopul înfăptuirii justiției și de procurori în...

Incompatibilități

1.Consideraţii preliminare Magistratura este activitatea judiciară desfăşurată de judecători în scopul înfăptuirii justiţiei şi de procurori în...

Răspunderea Magistraților

Aspecte generale Magistrații pot răspunde civil, disciplinar și penal, în concordanță cu legea privind statutul magistraților. În acord cu prof....

Te-ar putea interesa și

Valențe Deontologice în Viața Publică

Destinul poporului român, ca al oricarui popor, de altfel, a facut astfel încât sa împleteasca în itele sale personalitati publice puternice si...

Combaterea Corupției

Capitolul I Consideraţii generale cu privire la fenomenul de corupţie I.1. Definirea conceptului de corupţie Importanţa cunoaşterii...

Încheierea Contractului Individual de Muncă

Introducere Contractul individual de muncă este definit în legislaţia română în cuprinsul art. 10 din Codul muncii, ca fiind : ,, un contract în...

Organizare judecătorească

ORGANIZAREA SISTEMULUI JUDICIAR SESIUNEA FEBRUARIE 2007 Cap -I- Principiile de organizare si functionare a autoritatii judecatoresti...

Profilaxia infracțiunilor de corupție

Capitolul I Noţiuni generale Criminologia, in sens etimologic, deriva din latinescul “crimen” – crima, infractiune si grecescul “logos” – stiinta;...

Organizarea magistraturii, avocaturii, notariatului public și activității executorilor

Secţiunea 1. Noţiunea de justiţie. Noţiunea de justiţie are mai multe sensuri, două dintre acestea fiind legate în mod direct de studiul...

Dreptul Muncii

Capitolul I RELAŢIILE SOCIALE DE MUNCĂ 1. Noţiune şi trăsături caracteristice raportului juridic de muncă Normele juridice nu reprezintă un...

Drept procesual civil

SECTIUNEA I - PROCESUL CIVIL: MIJLOC DE REALIZARE A JUSTIEI I. Forma procesului - 3 momente: sesizarea instantei, cercetarea procesului +...

Ai nevoie de altceva?