Extras din curs
SECTIUNEA I - PROCESUL CIVIL: MIJLOC DE REALIZARE A JUSTIEI
I. Forma procesului - 3 momente: sesizarea instantei, cercetarea procesului + deliberarile si pronuntarea hotararii
Aceasta este forma procesului in prima instanta - forma procesului judiciar (mai exista si forma procesului executional, de care nu ne ocupam acum).
/! si in caile de atac structura ramane, de principiu, aceeasi
1. Sesizarea instanței
Judecătorul NU se poate sesiza, nu se poate investi din oficiu => una dintre părțile aflate in litigiu trebuie sa sezize judecătorul pentru a se realiza investirea (spre deosebire de penal):
/! excepții express prevăzute când instanța se poate sesiza din oficiu:
- punerea sub interdicție - art. 165 NCC („Persoanele care pot cere punerea sub interdicite”) coroborat cu art. 111 NCC („Persoanele obligate sa instiinteze instanta de tutela”) => instanța poate lua măsuri privind ocrotirea interzisului judecătoresc; nu prea ar avea cine sa sezize; chiar dacă altcineva nu sesizează.
- divorțul - art. 919 NCPC prevede cererile ce se pot face in materie de divorț: instanța se pronunța din oficiu cu privire la anumite aspecte, chiar daca soții nu au solicitat acest lucru => excepția este parțiala pentru ca soții nu cer ceva si instanța se pronunța; instanta nu se investe cu privire la intregul proces, ci numai cu privire la aceste aspecte; la alin. 2 instanța se pronunta asupra exercitarea autorității părintești + asupra contributiei parintilor la cheltuielile de crestere si educare a copiilor, chiar daca acest lucru nu a fost solicitat prin cererea de divorț;
- exercitarea din oficiu a acțiunii civile in procesul penal - art. 19 (3) NCPP: atunci când persoana vătămată este lipsită de capacitatea de exercițiu sau are capacitate de exercițiu restransa, actiunea se exercita din oficiu de catre reprezentantul legal sau de catre procuror;
- art. 92 NCPC: uneori procesul civil poate fi pornit de catre o alta persoana/organ decat cel care se pretinde titularul dreptului - art. 92 NCPC: derogarea masiva, dar parțiala, pentru ca procurorul este si el parte la proces avand atributii specifice partilor + introducand o cerere in interesul unei parti. Procurorul poate porni o actiune civila ori de cate ori este necesar pentru apărarea unor categorii de persoane (pușii sub interdicție, dispăruții, minorii). E la mijloc ipoteza, nu e o derogare.
/! aceste exemple sunt exemplificative, mai sunt si altele
2. Cercetarea procesului si dezbaterile (substanța procesului)
In cadrul cercetării procesului are loc rezolvarea chestiunilor prealabile, a oricăror excepții ridicate de parat privind investirea instantei sau de exemplu: cererea nu a fost timbrata, nu a fost semnata nu se afla la dosar etc.
Tot in aceasta etapa are loc administrarea problelor, care reprezinta partea cea mai substantiala a procesului dpdv al duratei, iar dupa ce judecătorul se considera lamurit sub aspectul probeblor, da cuvântul asupra fondului in cadrul dezbaterilor.
Dezaterile au loc la termen, presupun concluziile finale.
Dupa ce părțile isi exprima punctul de vedere, instanța trece la deliberare pentru a pronunța hotararea judecatoreasca, adica scopul procesului.
In etapa cercetarii si a dezbaterilor sunt reglementate anumite principii (cf mai jos).
N.B.: odata cu redactarea NCPC, legiuitorul a vrut ca partea cercetarii procesului sa aiba loc in camera de consiliu, fara prezenta părților, iar dezbaterile in ședinta publica.
S-a constat ca, in partea cercetării procesului problemele care se pune sunt cele legate de administrarea probelor, niste apărări punctuale pe procedura (încuviințarea lor: probatoriu, expertize, ce onorariu are expertul, daca sunt martori, cine ii aduce, unde o sa stea, etc.), nu se discuta fondul dreptului => aspecte legate de procedura.
Termenele trebuie sa fie cat mai scurte si limbajul partilor sa fie cat mai deschis. Ședințele de consiliu permit termene mai scurte, mai rapide, martorii pot fi chemați a doua zi. Camera de consiliu se poate fixa usor, cand judecatorul are o fereastra.
In ședinta publica daca martorul nu poate, judecătorul poate acorda termen 3 luni. Camera de consiliu permite o flexibilitate mai mare spre a audia partile, martorii, experții etc.
In realitate si judecătorii si avocații sunt mici actori, judecătorul in sala de ședinta este diferit decat in sala de consiliu. Avocații fac afirmații mai solemne in public, in timp ce discuția in camera de consiliu evita spectacolul si face o discuție puternica.
In 2010, totul ok, Codul a intrat in vigoare in 2013, dar brusc s-a zis ca nu sunt destule camere de consiliu => s-a amânat intrarea in vigoare a acestei dispoziții pana ianuarie 2017. La ora actuala exista riscul ca aceasta sa fie suprimată dintr-un motiv penibil „nu avem suficiente sali”, cu toate ca doar 20% dintre instanțe nu au.
Preview document
Conținut arhivă zip
- DPC-C1.docx
- DPC-C10.docx
- DPC-C11.docx
- DPC-C12.docx
- DPC-C2.docx
- DPC-C3.docx
- DPC-C4.docx
- DPC-C5.docx
- DPC-C6.docx
- DPC-C7.docx
- DPC-C8.docx
- DPC-C9.docx
- introducerea altor persoane.docx
- mandat avocat vs neavocat.docx
- masuri asiguratorii.docx
- nulitate vs decadere.docx
- prorogarea de competenta.docx