Subiecte Drept Procesual Civil

18. Definiţi procesul civil

Activitatea desfăşurata de instanţa, parti, organe de executare si alte organe sau persoane chemate să participe la înfăptuirea justiţiei în pricinile civile, în vederea realizării sau stabilirii drepturilor şi intereselor civile deduse judecăţii şi executării silite a hotărârilor judecătoreşti sau a altor titluri executorii, conform procedurii prevăzute de lege.

19. Definiţi acţiunea civilă

Acţiunea civilă este instrumentul juridic procesual prin care se asigură protecţia dreptului subiectiv civil sau a unor situaţii ocrotite de lege.

20. Dreptul la un proces echitabil în lumina CEDO

Dreptul la un tribunal prevăzut de lege, independent şi imparţial, şi desfăşurarea procedurii în faţa acestui tribunal în mod echitabil, public şi într-un termen rezonabil. Dreptul la un tribunal reprezintă unul din aspectele dreptului la acţiune si este eschivalent cu conţinutul principiului accesului liber la justiţie consacrat şi în Constituţia României. Orice persoana trebuie să aibă posibilitatea de a deferi litigiul legat de drepturile sale civile unei instanţe, judecătorului, investit de stat cu puterea de a judeca.

21. Accesul liber la justiţie în lumina CEDO (vezi subiectul 20)

22. Examinarea cauzei în mod echitabil

În faţa tribulanului prevăzut de lege, procedura trebuie să se desfăşoare în mod echitabil, public şi într-un termen rezonabil. Pentru aceasta tribunalul este ţinut să procedeze la un examen atent al tuturor capetelor de cerere formulate de catre reclamant, al cererilor de probatorii şi să informeze toate părţile asupra cerinţelor pe care le are fiecare parte în proces. Principalele instrumente aflate la latitudinea codurilor interne ale statelor, în scopul protejării şi garantării acestui principiu în sfera civila sunt: principiul contradictorialitaţii, al egalităţii armelor, motivarea hotărârilor.

23. Examinarea cauzei în mod public şi într-un termen rezonabil (vezi subiectul 22)

24. Examinarea cauzei în fatîţa unui tribunal independent, imparţial, stabilit de lege

Tribunaul trebuie să fie stabilit de lege: prin aceasta se întelege nu numai legislaţia referitoare la stabilirea competenţelor organelor judiciare dar şi orice alta dispoziţie interna a cărei nerespectare ar fi de natură să conducă la costatarea iregularităţii participării unui membru al formaţiunii de judecată la soluţionarea unei anumite cauze.

Tribunalul independent: vizeză mai multe aspecte legate de: durata mandatului membrilor tribunalului, protecţia contra presiunilor externe, verificarea aparenţei de independenta. Instrumente necesare pentru asigurarea aparenţei de independenţă sunt: inamovibilitatea judecătorilor, garantarea independenţei faţă de puterea executivă, legislativă şi faţă de părţile procesului.

Tribunalul imparţial: tribunalul este imparţial dacă atât din punct de vedere subiectiv dar şi obiectiv nu se poate prezuma nicio bănuiala legitimă de imparţialitate. Judecătorul trebuie să pronunţe soluţia numai pe baza datelor dosarului şi a dezbaterilor de şedinţa, fară alte ingerinţe din exterior care ar putea atrage concluzia oricărei influenţe.

25. Necesitatea ca hotărârea să fie pronunţată în public

Hotărârea se pronunţă în şedinţă publică întotdeauna, sancţiunea virtuală care se desprinde din imperativitatea textului fiind nulitatea absolută a hotărârii nepronunţate public. Orice persoană poate participa la judecată, în limitele stabilite de lege. Instanţele pot admite la cerere ca şedinţa să fie secretă dacă dezbaterea publică ar putea vatăma ordinea sau moralitatea publică sau pe părţi.

26. Normele de procedură civilă. Normele de competenţă

Normele de procedură civilă reprezintă acele dispoziţii legale, care reglementează modul de judecată a cauzelor civile şi executarea hotărârilor date de instanţele judecătoreşti sau a altor titluri executorii.

Normele de competenţă reglementează în primul rând atribuţiile instanţelor judecătoreşti în raport cu atribuţiile altor organe cu activitate jurisdictională, iar în cadrul acestei competenţe generale a instanţelor judecătoreşti, prevăd cum sunt repartizate pricinile între instanţele cu grad diferit (competenţă materiala), respectiv între instanţele egale în grad (competentţă teritorială).

27. Normele de procedură civilă. Normele de organizare judecătorească

Reglementează instanţele judecătoreşti, din punctul de vedere al organizării şi funcţionarii acestora, statutul magistraţilor şi principalele organe îndrituite să urmărească activitatea acestora, compunerea completelor de judecată şi anumite incidente procedurale care pot să apară pe parcursul procesului în legătura cu compunerea instanţei. De asemenea normele de organizare judecătorească arată organizarea şi funcţionarea Ministerului Public, acest aspect având importanţă în materia procedurii civile dată fiind şi participarea procurorului în procesul civil, ca reprezentant al statului şi apărător al drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.

28. Normele de procedură civilă. Normele de procedură propriu-zisă

Arată cum trebuie să se desfăşoare procesul civil şi cum se realizează executarea hotărârilor judecătoreşti sau a altor titluri executorii. De aici reiese că normele de procedură se împart în norme de procedură şi norme de executare silită.

29. Normele generale şi normele speciale în procedura civilă

Normele generale reglementează conduita de urmat în majoritatea cazurilor, de regulă, indiferent de sfera relaţiilor supuse reglementării. Aceste norme compun structura dreptului comun într-o anumită materie, cum este cea procesuală, evident completându-se şi cu cazurile derogatorii, prevăzute de normele speciale.

Normele speciale vizează numai o anumită materie, ele cuprinzând derogări de la normele generale, fiind prevăzute expres de lege şi neputând fi extinse pe cale de interpretare. Apariţia unei asemenea prevederi este justificată de specificul situaţiei reglementate, care cere prin natura sa o regulă distinctă de cea generală. Cele mai frecvente asemenea norme se regăsesc în materia producerii propriu-zise, în ceea ce priveşte termenele procedurale, depunerea cererilor, desfăşurarea şedinţei de judecata etc.