Extras din referat
Tanatologia medico-legală studiază problematica morţii organismului uman.
Denumirea de „tanatologie” rezultă din asocierea a două noţiuni greceşti:
- Thanatos – zeul morţii;
- Logos – cuvânt, idee, raţiune, ordine.
Studierea ei ne oferă date despre:
- data mortii;
- aparitia mortii reale;
- diagnosticarea corectă a mortii;
- mediul în care a stat cadavrul şi poziţia lui;
- diferenţierea semnelor morţii de diverse leziuni.
MOARTEA , în sens simplist, este o încetare a vieţii.
- Încă de la naştere organismul moare puţin câte puţin (unele celule mor, altele se nasc).
Etapele Morţii
1. Preagonia = o etapă premergatoare agoniei, caracterizată prin fenomene psihice, uneori persoana poate presimţi şi anunţa momentul morţii.
Factori care influenţeaza această etapă:
- constituţia organismului;
- vârsta (bătrânii îşi acceptă mai uşor moartea);
- felul bolii (în caz de traumă – persoana este agitată şi logorerica, în caz de îngheţ sau înec – persoana are o stare calmă);
- concepţiile filozofice şi religioase ale persoanelor respective (fiecare persoană îşi face o idee despre moarte)
Au apărut ramuri în acest sens:
- Tanatoantropologia = studiul evoluţiei mortii de-a lungul timpului, felul cum au evoluat aceste concepte despre moarte de-a lungul timpului şi în special felul în care anumite culturi se comporta vis a vis de înhumare, canibalism, etc.
- Psihotanatologia = reactiile psihice ale muribundului. - În general acestea merg de la:
- negare a morţii;
- mânie;
- acceptare;
- resemnare.
2. Agonia (agon = lupta) sau vita minima – se caracterizeaza prin:
- înlocuirea fenomenelor biologice cu cele tanatologice;
- dispar functiile psihice;
- scad funcţiile de relaţie (simţurile: vizual, olfactiv; - primul dispare văzul şi ultimul auzul);
- are o relaţie de anestezie completă;
- funcţiile vegetative sunt modificate (respiraţie rapida şi superficială = tahipnee, apare aritmia cardiacă, transpiraţii reci, hipotermie, contracţii antiperistaltice = care contractă stomacul și intestinele de jos în sus, eliminare spontană de materii fecale şi urină).
Agonia, ca durată,
- lipseşte în zdrobirea craniului;
- este mai scurta în caz de: intoxicatii / hemoragii;
- este mai lunga la bolile cronice.
3. Moartea clinică – se caracterizează prin dispariţia funcţiilor vitale: respiraţia, activitatea cardiacă, dispariţia activităţii reflexe şi dispariţia activităţii electrice a creierului. În lipsa aplicării metodelor de resuscitare cardio-circulatorie şi respiratorie moartea clinică nu poate dura mai mult de 5 min.
4. Moartea cerebrală = încetarea activităţii cerebrale, EEG ne arată o linie izoelectrică.
5. Viaţa vegetativă = menţinerea funcţiilor organismului se realizează artificial.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Medicina Legala - Tanatologia Medico-Legala.docx