Ministerul Public

Ministerul Public

Înfăptuirea justiției presupune o participare activă în limitele legii a tuturor organelor abilitate ale statului. Alături de instanțele judecătorești, la desfășurarea procesului penal participă și Ministerul public. În concepția legiuitorului, Ministerul Public este organul autorității judecătorești, care reprezintă în activitatea judiciară interesele generale ale sociatății și apără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor . De reținut că Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății numai în activitatea judiciară.

Conform art. 131 alin.2 din Constituție și art. 4 alin.2, respectiv art. 62 alin.4 din Legea nr. 304/2004, republicată, Ministerul Public își exerxcită atribuțiile prin procurori constituiți în parchete care funcționează pe lângă instanțele de judecată, în condiții de independență în relațiile cu instanțele, precum și cu celelalte autorități publice.

Principiile de organizare ale Ministerului Public

Principiul legalității constituie un principiu esenţial al activităţii tuturor autorităţilor publice. El derivă din prevederile legii fundamentale unde la art. 51 se precizează că „ respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie”. Dacă respectarea legii este o condiție esenţială a democraţiei şi o condiţie indispensabilă a statului de drept, cu atât mai mult se impune acest lucru pentru reprezentanții Ministerului Public care prin lege sunt chemați să vegheze la respectarea ordinii de drept, prin exercitarea acțiunilor în justiție ori de câte ori legalitatea a fost înfrântă.

Principiul imparțialității care trebuie să caracterizeze activitatea Ministerului Public decurge din principiile legalității și oficialității procesului penal. Acest principiu obligă pe procurori să se manifeste, în același mod față de toți cei care au intrat în conflict cu legea penală . Ei vor trebui să facă o evaluare corectă, obiectivă, nepărtinitoare, a tuturor faptelor supuse cercetării. Aceeași atitudine de echilibru și imparțialitate trebuie să guverneze activitatea procurorilor și în concluziile pe care le formulează în cursul procesului penal sau civil. Procurorii nu pot fi decât partizanii adevărului și al dreptății .

Legea privind organizarea judiciară conţine dispoziţii cuprinzătoare privitoare la principiul ierarhic. Acest principiu rezultă şi din modul de organizare a Ministerului Public într-un sistem bine articulat.

Procurorii din fiecare parchet sunt subordonaţi şefului acelei instituţii. Conducătorul unui parchet este subordonat, la rîndul său, conducătorului parchetului ierarhic superior din aceeaşi circumscripţie teritorială.

Ministrul justiţiei exercită un control asupra tuturor membrilor Ministerului Public. Acest control se realizează în practică prin procurori anume desemnați de procurorul general al Parchetului de pe lîngă Înalta Curte de Casație și Justiție sau, după caz, de procurorul șef al Direcției Naţionale Anticorupţie ori de ministrul justiției. Acest control se exercită de ministrul justiţiei din proprie iniţiativă sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii.

De asemenea, ministrul justiţiei poate să ceară procurorului general al Parchetului de pe lîngă Î.C.C.J. sau, după caz, procurorului șef al Direcției Naţionale Anticorupţie informări asupra activităţii parchetelor şi să dea îndrumări scrise cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficientă a criminalităţii .