Protecția juridcă a programelor pentru calculator

Dezvoltarea sistemelor de calculator și în special a micro-calculatoarelor a ridicat probleme juridice specifice referitoare la modul de protecție a programelor pentru calculator.

Problema a fost ridicata inca din anii '60 inițial in Statele Unite ale Americii, iar apoi și pe continentul european.

Ca și în cadrul celorlalte opere de creație intelectuală, de-a lungul timpului au fost propuse mai multe mijloace de protecție. Cel dintâi presupunea recurgerea la protecția de fapt, bazata pe păstrarea secretului cu aplicarea dreptului comun in caz de di vulgare ori la protecția contractuala, cu eficacitatea ei relativa.

În ceea ce privește recunoașterea unui drept privat tempo rar, pe terenul proprietății intelectuale s-au conturat doua direcții: una privind protecția prin brevet si alta privind protecția prin drept de autor.

Respectiv, în prezenta lucrare vor fi analizate atât prevederile legislației naționale cât și uniunii Europene în acest sens.

Un alt capitol va elucida problemele ce țin de avantajele și dezavantajele berevtabilității programelor pentru calculator.

De asemenea vor fi analizate prin prisma legislației europene unele noțiuni, ce admit o excepție de privind acordarea de brevet pentru programele pentru calculator.

Noțiunea de program pentru calculator

La momentul de față, legislația Republicii Moldova nu definește programul de calculator, însă o definiție în acest sens este dată de către Organizația Mondială pentru Proprietatea Intelectuală, în perioada pregătirilor către adoptarea Acordului OMPI pentru dreptul de autor potrivit căreia: programele pentru calculator reprezintă o mulțime de instrucțiuni capabile odată incorporate pe un suport descifrabil de către o mașină capabilă să trateze informații, să indice, să execute, ori să permită obținerea unei funcții, a unei sarcini ori a unui rezultat

În cadrul legislației României și anume, prin Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe din 24 iunie 1996 prin program de calculator se are în vedere orice expresie a unui program, programele de aplicaţie şi sistemele de operare, exprimate în orice fel de limbaj, fie în cod-sursă sau cod-obiect, materialul de concepţie pregătitor, precum şi manualele

Abordând noţiunea de program pentru calculator într-un mod tehnic, o definiţie relevantă în acest sens ar fi următoarea: programul de calculator este reprezentarea unui algoritm într-un limbaj de programare.

Însă, formal, un program poate fi privit ca un transformator de aserțiuni ce descriu proprietățile datelor introduce și a rezultatelor dorite

Chiar dacă legislația națională nu reglementează distinct și nu instituie norme speciale privind reglementarea protecției programelor de calculator, protejarea acestora se realizează efectiv prin icluderea celor din urmă în lista obiectelor protejate de dreptul de autor. Respectiv, Legea nr. cu privire la dreptul de autor și drepturile conexe prevede expres în art. 7 alin. (2) lit. b) că programul pentru calculator se protejează ca și operele literare Mai detaliat la protecția juridică a programelor pentru calculator mă voi referi în capitolul următor.

Brevetabilitatea programelor pentru calculator și protecția prin dreptul de autor

Din analiza noțiunii programelor de calculator, rezultă că sunt protejate atât sistemele de operare cât și programele de aplicație că pentru componente importante ale programelor pentru calculatoare, care constituie în acelați timp ți faze de realizare a acestora, au legatură cu protecia lor Acestea sunt:

a) materialul de concepție pregătitor;

b) codul sursă sau programul editat în cod sursă;

c) codul obiect, reprezentând traducerea programului sursă în program inteligibil pentru mașină;

d) manualul de utilizare, adică documentaia conexă i documentaia auxiliară.

Materialul de concepție pregătitor este primul pas în realizarea unui program și reprezintă problema propusă pentru rezolvare, analiza acestea, materializarea în limbaj natural a ideii, soluțiile posibile de rezolvare a problemei și soluția aleasă, descrierea modului de funcionare și de rezolvare a cerinelor programelor, create cu scopul de a pregăti/controla/derula activitatea de proiectare și de realizare a programului. Dar acest material este protejabil numai dacă și în masura în care este de natura să permită realizarea unui program pentu calculator într-un stadium ulterior.

Codul sursă sau editarea programului în cod sursă este o etapă intermediară în realizarea programului ce repezintă traducerea unei părți din materialul de concepție pregătitor într-un limbaj deprogramare, folosind regulile specifice acelui limbaj. Codul sursă nu este exprimat în limbaj natural, având pentru nespecialiști un aspect criptic, dar el este inteligibil pentru specialiti.

Codul obiect reprezintă traducerea programului editat în cod sursă în program inteligibil pentrumașină, singurul în care programul poate rula pe calculator. După ce a fost scris codul sursă pentru unprogram, programatorul îl transformă în cod obiect în urma unei operații de translare, cu ajutorul unuialt program numit compilator.

Manualele sunt în esență documente, tipărite sau sub formă digitală conținând informații și instrucțiuni referitoare la programul pe care îl însoțesc.

Brevetarea a fost impusa in perioada de pionierat pornind de la caracterul tehnic al programelor pentru calculator. Dar daca unele tari au consacrat inadmisibilitatea brevetarii programelor, altele nu au exclus expres, in legislatiile nationale, brevetarea programelor pentru calculator. Cu atat mai mult, jurisprudenta din aceste tari a achiesat, de multe ori, la acest mod de protectie.

In Franta, intr-o decizie a Chambre des recours techniques din 21.05.1987, s-a subliniat ca „daca un program pentru calculator folosit in combinatie cu un calculator comanda ultimului sa actioneze intr-un anumit mod, combinatia celor doua este patentabila ca inventie