Regimul juridic al străinilor în România

Conform legislatiei Romaniei, "strainul" este persoana care nu are cetatenia romana, cetatenia unui alt stat membru al Uniunii Europene sau al Spatiului Economic European ori cetatenia Confederatiei Elvetiene.

Potrivit Dicţionarului politic, strainul este privit in sensul larg al termenului (cel de persoana fizica), el fiind definit ca: orice individ ce nu posede nationalitatea statului in care se gaseste. Aceasta definitie conditioneaza caracterul de extraneitate al persoanei in functie de teritoriul pe care se afla, precum si de criteriul cetateniei pe care o detine respectiva persoana.

Regimul juridic aplicabil strainului persoana fizica de catre legea romana reprezinta un conglomerat de drepturi si obligatii specifice raporturilor juridice ale strainilor, care apartin diferitelor ramuri de drept si care alcatuiesc ceea ce in doctrina poarta denumirea de conditie juridica a strainului. Intr-o opinie, conditia juridica este privita lato sensu– cuprinzand toate normele specifice aplicabile strainilor si stricto sensu– folosita spre a delimita o alta institutie,cea a conflictului de legi, care reglemeteaza legea dupa care sa se exercite drepturile si obligatiile strainului. Pe de o parte, conditia juridica a strainului este determinata ca ansamblu de drepturi si obligatii specifice, de legea statului in care se afla strainul in mod temporar (legea statului de resedinta), ceea ce face ca unii autori sa-i recunoasca un caracter unilateral. Aceiasi autori considera insa ca in definirea regimului juridic al strainului statul de rezidenta il trateaza pe strain in concordanta cu propriile sale interese, iar statul de cetatenie/de domiciliu ii asigura un regim apropiat de cel al propriilor supusi.

Potrivit art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strainilor in Romania, republicata, prin strain se intelege persoana care nu are cetatenia romana. Dovada cetateniei straine se face cu pasaportul sau un alt document de identitate emis de statul al carui cetatean este strainul. Apatridul este strainul care nu are cetatenia nici unui stat. Dovada identitatii si calitatii de apatrid se face cu pasaportul sau cu alt document emis in statul in care acesta isi are domiciliul.Statutul personal al apatridului este supus legii domiciliului sau, in lipsa, legii resedintei (art. 12 alin. ultim din Legea nr. 105/1992).Strainul care a solicitat statutul de refugiat in Romania se bucura de o protectie asemanatoare celei acordate de statele membre ale Uniunii Europene.Romania este parte la Conventia de la Geneva din 1951 si la Protocolul de la New York din 1967 privind statutul refugiatilor inca din anul 1991 cand, prin Legea nr. 46/1991, au fost ratificate fara rezerve cele doua instrumente internationale mentionate.Articolul 18 alin. (2) din Constitutia Romaniei din 2003 prevede ca dreptul de azil se acorda si se retrage in conditiile legii, cu respectarea tratatelor si a conventiilor internationale la care Romania este parte. Ordonanta nr. 43/2004 privind modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul refugiatilor în Romania reformuleaza definitia refugiatului, clauzele de incetare, retragerea si anularea statutului de refugiat si introduce principiul nereturnarii persoanelor aflate in procedura de acordare a statutului de refugiat. Au fost astfel eliminate diferentele de regim juridic dintre strainii care au primit statutul de refugiat si cei care au dobandit protectia umanitara neconditionata, asigurandu-se accesul ambelor categorii de persoane la aceleasi drepturi.

Drepturile si obligatiile strainlor

In art. 18 alin. (1) din Constitutia României din 2003 se prevede ca cetăatenii straini si apatrizi care locuiesc pe teritoriul Romaniei se bucura de protectia generala a persoanelor si a averilor, garantata de Constitutie si de alte legi. Protectia strainului este asigurata si din punct de vedere politic si prin angajamentele internationale ale statului roman asumate in urma ratificarii Declaratiei Universale a Drepturilor Omului,Conventiei europene pentru apararea drepturilor omului, Pactului international cu privire la drepturile civile si politice ale omului, etc. Strainii aflati in Romania pot circula liber pe intreg teritoriul, pot sa-si aleaga o resedinta sau domiciliu oriunde doresc. Pe perioada sederii lor in tara noastra beneficiaza de masuri de protectie sociala din patea statului roman, avand acelasi tratament ca si cetatenii romani. Ei au acces la invaţamantul de toate gradele si pot desfasura activitati lucrative in conditiile legii.Strainii au obligatia, ca si cetatenii romani, de a respecta legislatia romana.In domeniul politic, strainii sunt lipsiti de dreptul de a organiza pe teritoriul Romaniei partide politice si alte organizatii sau grupări similare acestora si nici nu pot face parte din acestea. Strainii nu pot ocupa functii si demnitati publice si nu pot initia,organiza sau participa la manifestatii ori intruniri care aduc atingere ordinii publice sau sigurantei nationale. Strainii nu pot finanta partide, organizatii, grupari sau manifestatii ori intruniri ale acestora. Constitutia Romaniei, in art. 44, prevede aplicarea regimului reciprocitatii in privinta dreptului de proprietate privata de care se bucură strainii.Astfel, cetatenii straini si apatrizi pot dobandi dreptul de proprietate privata asupra terenurilor numai in conditiile rezultate din aderarea Romaniei la UE si din alte tratate internationale la care Romania este parte, in conditiile prevazute prin legea organica, precum si prin mostenire legala. Cetatenii Uniunii Europene care indeplinesc cerintele legii organice au dreptul de a alege si de a fi alesi in autoritatile administratiei publice locale. Strainul are dreptul sa investeasca in Romania, sa transfere sumele rezultate din investitie, sa beneficieze de serviciile publice, posta, transport în comun, telefon, sa achizitioneze actiuni sau bunuri ale societatilor comerciale cu capital de stat, sa incheie contacte de prestari servicii.Strainii aflati pe teritoriul Romaniei sunt obligati sa respecte scopul pentru care li s-a acordat viza de intrare si dreptul de sedere si sa nu ramana peste perioada stabilita prin viza sau prin permisiunea de sedere acordata la punctul de frontiera. Guvernul Romaniei stabileste anual, prin hotarare, politica in domeniul imigratiei privind numarul permiselor de sedere care pot fi eliberate strainilor pentru incadrare in munca, numarul locurilor in unitatile sau institutiile de invaţamant pentru straini, cuantumul alocatiilor necesare pentru hranirea, intretinerea si cazarea in centre, precum si a celor pentru asistenta medicala si spitalizare. De asemenea, Guvernul poate stabili prin hotarare, ori de cate ori este cazul, introducerea ori suspendarea unor facilitati pe termen scurt, la acordarea dreptului de a intra sau, după caz, la prelungirea dreptului de sedere pe teritoriul Romaniei, pentru anumite categorii de straini, precum si perioadele pentru care se acorda, respectiv, se suspenda, aceste facilitati.