Ședința Parlamentului Republicii Moldova

Parlamentul este un organ de stat reprezentativ, al cărui funcție principală în sistemul de separație a puterilor constă în exercitarea puterii legislative. Cuvîntul „parlament” provine din limba franceză - „parler” ce înseamna „a vorbi, a expune opinia”. Originea istorică a acestei instituții se află în practica foarte veche de a aduna pe membrii unei comunități în scopul luării unor decizii. Ulterior, s-a recurs la instituția parlamentului care reunește un număr limitat de persoane alese de comunitate. Rațiunea practică a existenței parlamentului constă în alegerea unor persoane demne de încredere și competente care să ia decizii în locul poporului și din numele său.

Parlamentul își are origini înca din antichitate, cînd s-au pus bazele organizării statului. Un rol important l-au jucat, în acea perioadă, adunările poporului sau adunările ale bătrînilor, care în perioada contemporană au ajuns să fie denumite organe reprezentative supreme.

Atribuțiile de bază a parlamentului modern este legată de raporturile juridice de reprezentare a poporului, care este singurul titular al suveranității și care împuternicește, pentru o perioadă limitată de timp, un anumit număr de persoane să exercite suveranitatea în numele său. Parlamentul, ca reprezentat al suveranității naționale aprobă cabinetele și programele de guvernare, sau demiterea acestora, controlează executivul, stabilește liniile directoare ale politicii interne și externe ale statului și realizează funcția legislativă a statului. Această calitate juridică a Parlamentului îi conferă un statut aparte în cadrul sistemului autorităților publice ale statului, însă acesta nu este singurul organ de reprezentare a suveranității naționale, întrucît în această categorie se încadrează și Președintele statului, care este garantul independeței, unității și integrității teritoriale a țării. Cu regret, Președintele R.M nu este ales direct de întregul popor și nu are calitatea de organ de reprezentare supremă a poporului, această din urmă calitate o are numai Parlamentul.

Parlamentul constituie o manifestare a suveranității naționale și dă expresie puterii poporului. El este exponentul intereselor politice ale întregului popor , iar prin mandatul încredințat, nu poate proteja interesele particulare, locale sau de grup, care ar intra în contradicție cu

cele generale ale societății. Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării și deține monopolul reglementărilor normative, cu toate că sunt și alte autorități care desfășoară această activitate, precum este guvernul, însă aceasta o face doar în baza unei abilități speciale primite de la Parlament și aprobate ulterior tot de acesta. Potrivit unor opinii din literatura juridică de specialitate, Parlamentul nu ar fi unica autoritate legiuitoare a țării, întrucît deasupra acestui organ s-ar afla puterea întregului electorat, care o poate exercita și în mod direct, prin referendum. Poporul, prin referendum, nu lipsește Parlamentul de calitatea de unică autoritate legislativă, deoarece instituția referendumului nu înlătura caracterul reprezentativ al regimului constituțional din Republica Moldova.

2.ANALIZA STRUCTURII ȘI ORGANIZĂRII INTERNE AL PARLAMENTUILUI REPUBLICII MOLDOVA

Parlamentele existente astăzi în sistemele constituționale sunt formate fie dintr-o singură adunare/cameră (fiind numite unicamerale), fie din două (bicamerale) sau mai multe adunări (multicamerale). Structura parlamentului este în strînsă legătură cu structura de stat. Structura unitară a statului este, în general, o motivație a structurii unicamerale a Parlamentului. Structura de stat federală presupune, însă, obligatoriu existența în cadrul Parlamentului a unei a doua camere care să reprezinte interesele statelor membre. De aici rezultă regula structurii bicamerale a parlamentelor în staele federale. Însă, această legătură strînsă nu conduce la soluții rigide, pentru că în multe state unitare parlamentele au o structură bicamerală ( de exmplu: Franța, Italia, Belgia, Japonia ect.)

Conform modului de concentrare și diviziune a puterii legislative, putem clasifica parlamentele în unicamerale și bicamerale.

Parlamentul unicameral este caracteristic îndeosebi statelor mici, cu o singură adnare reprezentativă. Parlamentul Republicii Moldova este unicameral cu un număr total de 101 deputați (art.60 din Constituție).

Sistemul unicameral are anumite avantaje:

- economie de timp și eficiență operațională;

- simplificarea sistemului de comisii parlamentare;

- responsabilitatea mai clară a deputaților;

- adoptarea rapidă a actelor normative datorită procentului mic de neînțelegeri între deputați;