Cuprins
- CUPRINS
- Capitolul I. ELEMENTE INTRODUCTIVE p.5
- Capitolul II. POLITICA IN DOMENIUL CONCURENŢEI p.6
- II.1.Politica concurenţială în cadrul Uniunii Europene p.6
- II.1.1.Noţiunea de concurenţă p.6
- II.1.2.Politica concurenţială p.7
- II.1.3.Principiile politicii concurenţiale p.7
- II.1.4.Obiectivul politicii concurenţiale europene p.8
- II.2. Reglementări p.8
- II.3. Actorii p.9
- II.4.Acordurile restrictive, deciziile asociaţiilor de
- întreprinderi şi practicile concertate p.10
- II.5.Abuzul de poziţie dominantă p.16
- II.6.Politica cu privire la achiziţii şi fuziuni p.16
- II.7.Cartelurile p.18
- II.8. Ajutoarele de stat p.21
- II.9. Finanţarea întreprinderilor de stat. Monopolurile de stat p.23
- II.9.1.Finanţarea întreprinderilor de stat p.23
- Capitolul III. CONSIDERAŢII FINALE p.23
Extras din referat
„Retihabitio mandato aequiparatur”
Capitolul I. ELEMENTE INTRODUCTIVE
Una din condiţiile de bază pentru existenţa unei economii de piaţă funcţionale, alături de libertatea de mişcare a bunurilor, persoanelor, serviciilor şi capitalului, o reprezintă un mediu concurenţial nedistorsionat. Astfel, comercianţii, fie la nivel naţional, fie la nivel comunitar, trebuie să interacţioneze pe cât posibil în mod liber, fără influenţe negative din partea agenţilor puternici sau aflaţi în situaţii privilegiate, asociaţiilor de agenţi economici sau a statului. Într-o economie de piaţă funcţională, respectarea normelor privind concurenţa asigură progresul economic, apărarea interesului consumatorilor şi competitivitatea produselor şi serviciilor în cadrul economiei respective dar şi faţă de produsele de pe alte pieţe.
Mediul concurenţial poate fi afectat negativ de activităţile anticoncurenţiale care reprezintă obiectul sau efectul înţelegerilor sau a practicilor concertate între agenţii economici, de abuzul de poziţie dominantă a unor agenţi economici puternici; de asemenea, concurenţa poate fi distorsionată prin subvenţiile acordate de stat unor agenţi economici, ceea ce le creează o poziţie avantajoasă faţă de ceilalţi concurenţi pe piaţa respectivă.
“Considerată ca element esenţial al economiei de piaţă, concurenţa are ca rol primordial protecţia şi garantarea libertăţii de acţiune a operatorilor economici, respectiv: libertatea comerţului şi industriei, libertatea în stabilirea ofertei, libertatea contractuală, libertatea consumatorilor de a alege produsele şi serviciile conform calităţii acestora şi a preţurilor la care sunt oferite “ 1. În vederea atingerii acestor obiective există două moduri de privi aceste probleme: concurenţa-condiţie, o variantă clasică, conform căreia se consideră concurenţă ca mijloc indispensabil de realizare a dezvoltării economice şi concurenţa-mijloc, conform căreia concurenţa poate fi sacrificată în unele situaţii excepţionale în vederea realizării unui progres economic şi social.
Pe baza dispoziţiilor art. 85-87 din Tratatul C.E.E., se veghează la aplicarea regulilor de interzicere a înţelegerilor şi a poziţiilor dominante, iar prin aplicarea art. 92-94 sunt prevăzute controalele “ajutoarelor” oferite de stat şi respectarea dispoziţiilor tratatului privind întreprinderile publice şi întreprinderile care beneficiază de drepturi speciale sau exclusive, aşa cum prevede art. 90. În vederea reglementării acestui domeniu, comunităţile au adoptat un număr important de acte normative şi, în special,decizii individuale. Nu se poate vorbi de o competenţă exclusivă a Comunităţilor în acest domeniu ,întrucât pot adopta regulii de concurenţă şi pot stabili organe de supraveghere în acest domeniu. Rămâne însă în vigoare principiul primordialităţii dreptului comunitar.
“O concurenţă puternică este cheia către competitivitate, atât pentru Europa, cât şi pentru fiecare din statele ei. Presiunile concurenţiale stimulează creşterea productivităţii şi încurajează companiile în direcţia inovării. Prin înfruntarea concurenţei la ele acasă, firmele europene devin mai puternice şi capabile să-şi menţină poziţia pe piaţa mondială. De aceea regulile referitoare la concurenţă din Uniunea Europeană au menirea de a garanta că dinamismul competitivităţii pieţelor este menţinut.” 2
Capitolul II. POLITICA IN DOMENIUL CONCURENŢEI
II.1.Politica concurenţială în cadrul Uniunii Europene
II.1.1.Ca noţiune uzuală, concurenţa este o competiţie în care oameni încearcă să existe mai bine decât rivalii lor, în care aceştia tind să obţină ceea ce au obţinut alţii, sau chiar mai mult, în acelaşi timp. În termeni comerciali, aceasta este o formă de rivalitate între afaceri, în încercarea de a atrage clienţi prin intermediul oferirii condiţiilor, preţurilor, calităţilor mai avantajoase. În teoria economiei libere, “politica concurenţială” este politica ce tinde să garanteze libertatea deplină a pieţei şi să prevină pericolul apariţiei monopolurilor, oligopolurilor şi altor acorduri, capabile să dicteze preţuri şi condiţii comerciale în defavoarea consumatorilor.
Crearea unei pieţe interne unice în cadrul UE a determinat necesitatea asigurării condiţiilor propice unei concurenţe “funcţionale” la nivel comunitar, “un sistem care să asigure o concurenţă nedistorsionată pe piaţă internă”.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Specificul Dreptului Comunitar al Concurentei.doc