Teoria generală a dreptului

Dreptul este sistemul normelor stabilite sau recunoscute de stat, in scopul reglementarii relatiilor sociale conform vointei de stat, a caror respectare obligatorie este garantata de forta coercitiva a statului.

Rezulta din aceasta definitie ca:

a. Se bazeaza pe NORME

b. Are caracter SOCIAL

c. Are caracter VOLITIONAL

d. Respectarea normelor stabilite sau recunoscute este GARANTATA DE FORTA COERCITIVA A STATULUI

Ce inseamna aceasta?

a. Se bazeaza pe NORME (are caracter normativ)

Normele sunt elementele constitutive, „particulele” (celulele) de baza, structura interna a Dreptului.

Normele juridice prescriu conduite tipice, care se aplica unui numar nelimitat de cazuri si sunt impersonale

Normele prescriu drepturi si obligatii corelative (adica un drept al cuiva este corelat cu obligatia celorlalti de a-l respecta)

Normele reprezinta criterii de indrumare a conduitei cetatenilor, etaloane de conduita fixate de stat, deci reprezinta vointa a statului.

b. Are caracter SOCIAL

Exprima faptul ca Dreptul reglementeaza relatiile sociale si obliga cetatenii la anumite conduite a caror nerespectare atrage sanctiuni statale

Este o expresie a vointei generale (sau cel putin a majoritatii cetatenilor), exprimata normativ

c. Are caracter VOLITIONAL

Exprima faptul ca Dreptul este o expresie a vointei Statului.

Vointa de Stat reprezinta esenta Dreptului si exprima interesele generale ale societatii.

Pentru a putea deveni Drept, vointa generala trebuie sa se exprime ca Vointa de Stat.

d. Respectarea normelor stabilite sau recunoscute este GARANTATA DE FORTA COERCITIVA A STATULUI

Vointa generala, exprimata ca Vointa de Stat, este singura forma care exprima interesele generale ale societatii prin intermediul unor reguli a caror respectare este general obligatorie si este garantata de forta coercitiva a statului.

Dreptul se prezinta ca o unitate intre continut si forma, adica are in continut exprimarea normativa general obligatorie a vointei de stat (esenta) precum si totalitatea prevederilor concrete ale reglementarilor juridice, diferentiate pe ramuri de drept si institutii juridice si toate acestea prezentate sub forma unor mijloace adecvate juridic (acte normative-in primul rind LEGEA, obiceiuri juridice, precedente judiciare si contracte normative)

2. NORMELE TEHNICE (TEHNOLOGICE)

Normele tehnice (tehnologice) reglementeaza comportarea oamenilor in procesul de productie, fata de natura, fata de mijloacele de productie si neltele de munca.

Scopul normelor tehnice este de a obtine cu minimul de efort maximul de rezultate.

Stiintele naturii descopera legile naturii si miscarii fenomenelor din natura, iar normele tehnice sunt expresia raportului dintre legile naturii si conduita umana.

Daca o regula tehnica este corect formulata sau nu, aceasta se stabileste in decursul practicii productive care o va confirma sau infirma.

Nerespectarea normelor tehnice poate conduce la obtinerea unui rezultat nefavorabil

Legatura normelor tehnice cu activitatea juridica

Activitatea juridica

- Norma tehnica

- Normele tehnice nu fac parte, de regula, din sistemul reglementarii juridice a relatiilor sociale.Cu toate acestea, aplicarea stricta a unor norme tehnice, de un anumit interes este asigurata si prin forta coercitiva a statului (exemplu: regulile de circulatie, normele de securitatea muncii, s.a)

- Normele juridice care consacra anumite norme tehnice, concura la dezvoltarea productiei in anumite domenii

Norma tehnica

- Activitatea juridica

- normele tehnice ajuta la prelucrarea mecanica si cibernetica a unor date si fapte juridice

- normele tehnice ajuta la cunoasterea si imbunatatirea legislatiei

- normele tehnice ajuta la eficientizarea luptei impotriva infractionalitatii

3. MORALA

Morala reprezinta un ansamblu de conceptii si reguli, cu privire la bine si la rau, drept sau nedrept, permis sau nepermis.

- Normele de morala sunt creatia societati sau grupurilor sociale.

- Notiunile de bine si de rau cu care opereaza morala nu sunt date odata pentru totdeauna ci difera in raport cu epoca, orinduirea, poparele, etc.

Normele de morala indica oamenilor conduita in societate si arata consecintele nerespectarii acestora si sanctiunile morale si punitive. Sanctiunile pot fi:

- Reactia externa a mediului social fata de fapta (oprobiul public, dispret, inclusive actiuni de constringere fizica – atnci cind faptele imorale sunt sanctionate si de normele de drept, etc)

- Reactia interna a subiectului ca reflex al intelegerii imoralitatii faptei (mustrari de constiinta, pareri de rau, etc)

Legatura moralei cu activitatea juridica

- Sfera moralei este mai vasta decit a dreptului.

- Doctrina romana a cautat sa conceapa dreptul independent de morala.

- Dreptul este de la sine mult mai pragmatic, are caracter tehnic dar cuprinzand aprecieri de ordin moral

- Nu toate normele de drept pot fi incluse in sfera moralei (ex: normele procesuale penale si civile nu cuprind in sine si aprecieri de ordin moral)

- Normele morale sunt de regula nescrise si nu sunt in mod obligatoriu cuprinse in acte.

- Normele de drept imbraca forme oficiale de stat.

- Normele morale nu sunt acte oficiale ce trebuie respectate si nu sunt garantate de forta coercitiva a statului ci de factori sociali, opinie publica si gupuri sociale si se transmite in general prin educatie.