Dizolvarea și lichidarea societăților comerciale

DIZOLVAREA SI LICHIDAREA SOCIETATIILOR COMERCIALE

Incetarea existentei societatii comerciale obliga la parcurgerea a doua faze:

1. dizolvarea societatii;

2. lichidarea societatii.

Faza dizolvarii societatii cuprinde anumite operatii care declanseaza si pregatesc incetarea existentei societatii. In aceasta faza, personalitatea juridica nu este afectata, insa dizolvarea pune capat activitatii normale a societatii.

Legea nr.31/1990, republicata in 1997, privind societatiile comerciale precizeaza urmatoarele cazuri in care o societate comerciala romana se dizolva:

a) trecerea timpului stabilit pentru pentru durata societatii;

b) imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii sau realizarea acestuia;

c) declararea nulitatatii societatii;

d) hotararea adunarii generale;

e) hotararea tribunalului, la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum neintelegerile grave dintre asociati, care impiedica functionarea societatii;

f) falimentul societatii;

g) alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii.

Dizolvarea societatiilor comerciale prin trecerea timpului pentru care a fost constituita se aplica numai cand in contractul de societate a fost stabilita durata pentru care s-a constituit societatea. Dizolvarea are loc la expirarea termenului stabilit fara a mai fi nevoie de publicare, intrucat tertele persoane au cunostiinta de acest fapt din publicatiile facute la constituirea societatii. Dizolvarea societatii inainte de expirarea termenului fixat pentru durata sa are efect fata de terti numai dupa 30 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei. Tertii pot face opozitie impotriva dizolvarii societatii inainte de expirarea termenului fixat. Opozitia suspenda executarea hotararii de dizolvare pana la retragerea sau respingerea acesteia printr-o sentinta definitiva a instantei. Dizolvarea societatiilor comerciale prin imposibilitatea realizarii obiectului de activitate are loc prin lipsa obiectului.

Dizolvarea se face de drept in situatia cand exista o lipsa totala, o desfiintare completa si o imposibilitate absoluta de a realiza obiectul social. Daca insa, lipsa sau desfiintarea obiectului este partiala, iar imposibilitatea realizarii obiectului social relativa, dizolvarea se cere si hotaraste prin justitie, in cazul cand asociatii nu convin in unanimitate sa continuie societatea.

In cazul pierderii unei jumatati din capitalul social, dizolvarea societatii are loc numai daca adunarea generala extraordinara nu hotaraste reconstituirea capitalului sau limitarea lui la suma ramasa. Prin contractul de societate si statut se poate stabili ca adunarea extraordinara sa fie convocata si la o pierdere mai mica decat jumatate din capitalul social. In cazul cand nici in a doua convocare a adunarii generale extraordinare nu se intrunesc conditiile legale necesare, administratorii cer instantei numirea uni expert care controleaza pierderea din capitalul social. Instanta constatand, pe baza expertizei, pierderea de capital autorizeaza administratorii sa convoace adunarea generala care poate hotara dizolvarea societatii cu orice numar de actionari prezenti. Pierderea capitalului se constata pe baza bilantului societatii.