Econometrie

Aplicaţia 1

1. Să se definească o temă economică în cadrul căreia se poate folosi modelul de regresie simplă.

Protectie sociala - Cu rădăcini în antichitate, prin includerea elementelor de protecţie în Dreptul Roman, remarcăm apariţia primelor forme de asistenţă socială în secolele 13 şi 14, când în jurul mănăstirilor au fost construite aşezăminte de asistenţă socială pentru săraci, bătrâni şi bolnavi.

Protectie sociala - Primele forme de protecţie socială au apărut la începutul secolului 19 şi s-au referit la măsuri de asigurare socială; la acestea s-au adăugat cu timpul şi elemente de asistenţă socială, ambele forme căpătând denumirea de "securitate socială". Acest termen a fost utilizat pentru prima oară de instituţiile create în SUA, odată cu adoptarea Legii securităţii sociale din 1935, care cuprindea reglementări cu privire la prevenirea riscului pentru bătrâneţe,moarte,handicap,somaj. .

Conceptul de protecţie socială a fost prima oară introdus de către John K. Galbraith şi defineşte politica de protejare a categoriilor defavorizate ale populaţiei, prin măsuri ce urmăresc alinierea acestor categorii la un nivel de trai decent. El consideră ca fiind cea mai urgentă măsură "prevederea dreptului celor care nu-şi pot găsi un loc de muncă de a avea un venit garantat sau alternativ".

Prestatiile de protectie sociala se clasifica pe opt functii de protectie sociala, corespunzatoare celor opt riscuri sociale majore identificate de ESSPROS.

Functiile de protectie sociala sunt:

- boala/ingrijirea sanatatii;

- invaliditate;

- limita de varsta;

- urmas;

- familie/copii;

- somaj;

- locuinta;

- excluziune sociala

2. Să se identifice o serie de repere bibliografice pentru rezolvarea temei propuse.

Andrei Tudorel ,Econometrie theorie şi aplicaţii ,Ed Economica , Bucureşti 2010.

3. Să se definească cel puțin două modele de regresie simplă care să sprijine rezolvarea

problemei propuse.

Având în vedere noţiunile prezentate la punctu 1, putem elabora mai multe modele de regresie simplă prin care se evidenţiază dependenţele existente între venituri şi cheltuieli.

Vom considera un singur factor de analiză, şi anume veniturile, modelul avînd urmatoarea formă:

y= b+a*xi+εi , i=1…n

unde

• yi reprezintă cheltuielile ,calculate între anii 2005-2011

• xi reprezintă veniturile , calculate între anii 2005-2011

• n reprezintă numarul de ani.

Modelele analizate vor fi:

1) Modelul 1: Pentru primul caz vom considera veniturile şi cheltuielile din Romania între anii 2005-2011.

2) Modelul 2: În al doilea caz vom analiza veniturile şi cheltuielile din Uniunea Europeana între anii 2005-2011.

4. Să se identifice seriile de date ce sunt necesare pentru estimarea parametrilor modelelor de regresie. Să se precizeze următoarele: sursele de date, unitățile de măsură, transformările aplicate asupra seriilor de date.

Seriile de date necesare pentru estimarea celor doua modele sunt:

• Veniturile(2005-2011)

Sursa: Institutul Naţional de Statistica

http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=ASS122A#

Unitatea de masură:Milioane lei

• Cheltuielile cu protectia sociala (2005-2011)

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=ASS122A#

Unitatea de masură:Milioane lei

5. Să se analizeze descriptiv seriile de date.

Veniturile de protectie socială(V) reprezintă resursele din care se acordă prestaţiile sociale.

Cheltuielile cu prestaţiile sociale(Ch) reprezintă valoarea resurselor de protecţie socială alocate beneficiarilor în numerar sau în natură (bunuri şi/sau servicii).

6. Să se estimeze parametrii prin metoda celor mai mici pătrate (OLS).