Economia comerțului intern și internațional design-ul depozitelor

Depozitele reprezinta un aspect fundamental al marilor lanturi comerciale, jucand astfel un rol important in succesul sau insuccesul afacerilor din intreaga lume.

Multe companii au luat in calcul posibilitatea de sincronizare directa a stocului disponibil intr-un depozit cu cerintele consumatorilor, dar exista circumstante in care aceasta abordare nu este una de dorit.

Un motiv plauzibil poate fi faptul ca timpul alocat unei comenzi de exemplu este mult mai mare decat timpul petrecut in magazin si cumpararea din inventarul respectivului agent economic.

De aceea, implementarea strategica a unor puncte de decuplare ar aduce un avantaj general, deoarece este vitala o separare a proceselor de fabricatie (ce necesita un timp de productie, anumite conditii de prelucrare,etc) de avalansa comenzilor de pe pietele volatile ce implica o abordare mult mai rapida.

In continuare, pentru a putea oferi servicii si produse cu o calitate de invidiat si intr-un timp cat mai scurt (asa cum procedeaza marea majoritate a firmelor si companiilor in momentul de fata), este necesara functionarea concomintenta a liniilor de depozitare si distributie, pornind de la premisa ca marfa trebuie transportata cu grija, la preturi rentabile si fara a suferi daune.

Este interesant de observat cum depozitele pot deveni puncte de cross-holding (bunurile sunt transportate direct dintr-un mijloc de transport in altul, fara a se mai depozita o perioada de timp si fara a fi trecute in inventar). De asemenea, unele companii practica asa zisa “productie de amanare” pentru depozitele sale (asamblarea, configurarea produselor se realizeaza in functie de cerintele consumatorilor, pentru ca o cantitate mai mica de materii prime sa fie stocata). Pe langa noile functii atribuite depozitelor, putem adauga si implementarea unor activitati cum ar fi service-ul (reparare, garantie), centre de primire a bunurilor returnate, etc.

In ciuda importantei conceptului de design al spatiului de depozitare, cateva articole au concluzionat faptul ca acest concept nu a fost destul fundamentat, nu are un anume sistem de baza universal valabil, faptul ca nu exista reguli de buna functionare, asa cum sugereaza urmatoarele exemple:

a) “ O baza teoretica pentru designul unui depozit, despre modul si scopul functionarii, inca lipseste.” Rouwenhorst B.

b) “ In general, nu exista o procedura pentru analiza sistematica a necesitatilor si conceperea unui model de depozitare, ce poate acoperi nevoile operationale utilizand tehnologia cea mai economica.”Rowley

Pe de alta parte, aceste exemple scot in evidenta ca exista materiale ce analizeaza un singur punct de vedere in cadrul metodologiei depozitarii, cum ar fi layout-ul, cum se aleg comenzile si de ce, alegerea echipamentului, etc. Insa, o sinteza a lor nu exista, asa cum remarca Rouwenhorst.

Chiar daca nu exista concepte fixe privind modul cum ar trebui depozitate bunurile, marea majoritate a celor care isi construiesc un depozit isi concep un model propriu , pe baza experientei, rationamentului si a designului din punct de vedere artistic. Acest lucru poate fi un dezanvantaj pentru intreprinzatorii noi pe piata economica; de aceea trebuie creata o anumita metodologie.

Interesant de observat este faptul ca desi o anumita legislatie lipseste, exista publicatii ce vorbesc despre acest design si care sunt clasificate in doua categorii:

a) Publicatiile care descriu modul cum se procedeaza in ansamblu designul unui depozit

b) Publicatiile care descriu in detaliu anumite procedee, tehnici.

Pasii propusi de diferitii autori au fost comparati pentru a vedea daca exista o corelatie, si deci daca se pot forma asa zise “baze” ale designului unui depozit, universal valabile.

Astfel, in 1973, Hesket (in lucrearea Business Logistics, Physical Distribution and Materials Handling) a descris aspectele fundamentale ale designului, sub forma a trei principii: determinarea cerintelor de depozitare, implementarea unui sistem de manipulare si crearea unui asa-zis aspect. Aceste 3 principii sau idei pot fi regasite in marea majoritate a “literaturii” din acest domeniu.