Cuprins
- Cap. 1 Alegerea subiectului pag.3
- 1.1. Identificarea problemei pag. 4
- 1.2. Alegerea subiectului definitiv pag. 4
- Cap. 2 Intelegerea situatiei si fixarea obiectivului 5
- 2.1. Intelegerea situatiei pag. 5
- 2.2. Fixarea obiectivelor pag. 11
- Cap.3 Planificarea activităţilor pag.11
- Cap.4 Analizarea cauzelor pag. 12
- 4.1. Verificarea valorilor actuale ale caracteristicilor pag. 12
- 4.2. Listarea tuturor cauzelor posibile pag. 13
- 4.3 Analizarea cauzelor pag. 13
- 4.4 Alegerea punctelor asupra carora se va interveni pag. 15
- Cap.5 Studierea si punerea in practica a solutiilor
- 5.1. Studierea solutiilor
- 5.1.1. Propunerea solutiilor
- 5.1.2. Studierea modalitatilor de implementare
- 5.1.3. Verificarea detaliilor si impactului colateral al solutiilor
- 5.2. Implementarea solutiilor
- 5.2.1. Organizarea pentru implementarea solutiilor
- 5.2.2. Implementarea propriu-zisa
- Cap.6 Verificarea rezultatelor
- 6.1. Verificarea efectelor solutiilor
- 6.2. Compararea cu valorile tinta
- 6.3. Evaluarea castigurilor fizice si economice
- Cap.7 Definirea si stabilirea indicatorilor de control
- 7.1. Definirea regulilor
- 7.1.1. Stabilirea noilor reguli de lucru si revederea celor anterioare
- 7.1.2. Crearea de modalitati de supraveghere
- 7.2. Implementarea indicatorilor de control
- 7.2.1. Aducerea la cunostinta personalului a noilor metode
- 7.2.2. Formarea responsabililor pentru utilizarea lor
- 7.2.3. Verificarea durabilitatii ameliorarii
Extras din proiect
În România ca şi în celelalte foste ţări socialiste în procesul trecerii la capitalism îşi pune în mod accentuat amprenta asupra funcţionării sistemului. Economia de tranziţie are ca simptome principale dificultatea funcţionării principalelor sisteme: educaţie, sănătate, justiţie, etc. Această perioadă este caracterizată printr-o diversitate de reforme întrucât odată su chimbarea guvernării sau doar a unui ministru vine şi o reformă nouă.
Unul dintre sistemele care au de suferit de pe urma schimbării reformelor este cel sanitar. Multitudinea de probleme existente nu a fost rezolvata în urma aplicării unei reforme sau dimpotrivă au luat naştere altele.
Printre problemele majore ale domeniului medical se numără în principal sistemul asigurărilor, lipsa medicamentelor, neacordarea corectă a medicamentelor compensate, neprofesionalismul personalului din spitale, corupţia existentă la acest nivel, atitudinea personalului, gestionarea fondurilor de către conducerea spitalelor.
Din întregul sistem medical, în acest proiect ne-am axat pe serviciul de primire al urgenţelor întrucât opinia conform căreia calitatea acestui serviciu este situată la un nivel scăzut este răspândită nu doar la nivel local sau regional ci şi la nivel naţional.
Această opinie s-a construit datorită numarului mare de experienţe neplăcute pe care oamenii le-au trăit în urma apelării la serviciul de primire urgenţe din spitalele de stat.
Serviciul de primire urgenţe are un grad mare de importanţă întrucât oamenii apelează în situaţii foarte grave şi tocmai de aceea aşteptările lor sunt mari.
Neconcordanţa dintre aşteptări şi prestari a dus la evidenţierea a numeroase probleme în acest sector: timpul foarte ridicat de aşteptare, comportamentul personalului, birocraţia şi neprofesionalismul cadrelor medicale.
Pentru a evidenţia calitatea scăzută a serviciului de primire urgenţe acesta poate fi comparat cu acelaşi serviciu din spitalele private. Aceste spitale sunt înfiinţate în regimul societăţilor (urmaresc obţinerea unui profit) si tocmai de aceea întreaga atentie este orientată asupra clienţilor. În momentul în care aceştia apelează la serviciul de primire urgenţe beneficiază de o prestaţie de calitate: li se acorda atenţia necesară, personalul este amabil şi îşi manifestă preocuparea pentru starea de sănătate a pacienţilor, timpul redus. De asemenea spitalul are un sistem electronic foarte bine pus la punct, elininând astfel birocraţia. Spitalul pune la dispoziţie şi un cadru medical profesionist şi bine pregătit, implicit aparatură performantă.
Un alt lucru important pe care spitalele private îl oferă este ambianţa mediului (curăţenie, igienă, aspectul plăcut al încaperilor) cât şi ambianţa psihică (miros, aspect vizual, etc.).
În acest proiect vom trata procesul de primire al urgenţelor, modul în care acesta se desfaşoară într-un spital de stat – Spitalul Clinic de Urgenţă, Iaşi. Plecând de la problemele existente vom genera soluţiile necesare eliminării deficienţelor existente în procesul de primire al urgenţelor.
1.2. Alegerea subiectului definitiv
Dintre problemele existente în sistemul de primire a urgenţelor amintite mai sus, în acest proiect ne-am axat pe trei dintre acestea:
- reducerea timpului de aşteptare, din momentul în care pacientul ajunge în spital şi până când acesta ajunge sa fie primit de catre medic pentru a fi consultat.
- comportamentul personalului in relatiile cu pacientii
- birocraţia cu care se confrunta pacientii in Spitalul Clinic de Urgenta Iasi
2. Intelegerea situatiei si fixarea obiectivului
2.1. Intelegerea situatiei
Pentru a identifica problemele majore cu care se confruntă sistemul de primire a urgenţelor la Spitalul Clinic de Urgenţe Iaşi am aplicat un chestionar pe un eşantion de 14 persoane care au apelat la aceste servicii, în ultimele şase luni.
Chestionarul conţine zece întrebări referitoare la principalele activităţi desfăşurate în secţia de primire a urgenţelor (Anexa 1).
Preview document
Conținut arhivă zip
- Demersul de Ameliorare a Calitatii Pentru Procesul de Primire Urgente in Spitalele de Stat.doc