Economia într-o lecție - recenzie

Henry Hazlitt (1895–1993) Scriitor, economist, filosof şi critic literar prolific, Hazlitt a fost un apărător neobosit al principiilor liberalismului clasic şi un adversar redutabil al etatismului, sub diversele sale forme – protecţionism, socialism sau keynesism. Pentru cei care vor să deprindă tainele ştiinţei economice, Economia într-o lecţie reprezintă un excelent început. Pentru cei care cred că stăpânesc aceste taine, scriind cu o lejeritate remarcabilă despre binefacerile intervenţiei guvernamentale, lectura acestei cărţi reprezintă o necesitate. Cartea apare în 1946 a fost tradusa în 10 limbi și tipărita în peste un milion de exemplare .Cartea are trei părți : ,,Lecția”, „ aplicata” și „Lecția după treizeci de ani” . În 1961 a fost adăugat capitolul ,,Controlul Chiriilor”, iar în 1978 partea a III-a cărtii.

Partea I

Capitol 1 Lecția

- Este o prezentare a idei de baza ce urmează a fi exemplificata în celelalte capitole ale cărții, autorul prin ‚, Lecția” pe care vrea să o ofere dorește să evidențieze principalele greșeli economice făcute în prezent dar care au existat de mult timp în cadrul politicilor economice guvernamentale. Cele doua erori economice sunt: omiterea consecințelor secundare a anumitor politici economice și luarea în considerare a efectelor politicilor economice doar asupra unui anumit grup neglijând restul grupurilor. Cele doua erori sunt prezentate strict teoretic.

Partea a II-a Lecția aplicată

Capitolul 2 Geamul spart

- În acest capitol este prezentat un exemplu prin care sunt evidențiate cele două erori economice. Întâmplarea surprinde spargerea geamului unei brutării în mod intenționat de către un derbedeu. Concluzia ce este desprinsă la prima vedere este că acest lucru nu este tocmai un lucru rău deoarece un nou geam ar crea o sursă de venit pentru geamgiu, deci un lucru bun pentru comunitate. Autorul însa îndemnă la o reflecție mai aprofundată a faptelor din care rezultă că un geam nou ar aduce beneficii geamgiului dar ar însemnă pentru brutar o pierdere, astfel considerând prețul plătit pentru geam parte a comunității, aceasta nu a câștigat nimic pentru că acei bani dacă nu ar fi fost necesari pentru un nou geam ar fi adus un beneficiu real pentru comunitate.

Capitolul 3 Binefacerile distrugerii

- Exemplul geamului spart din capitolul anterior este reflectat în cadrul realității prin faptul că distrugerile sunt considerate de mulți industriași , lideri politici, guverne mijloace prin care se pot obține mari beneficii. Exemplul adus în acest caz este războiul , respectiv distrugerile din perioada acestuia, care ar determina apoi o relansare puternică a economiei: construirea de locuințe, fabrici avansate din punct de vedere tehnologic, creșterea cererii, dar o putere de cumpărare scăzuta, creșterea productivității globale. În realitate acestea distrug capitalul acumulat înainte de război, acesta putând fi folosit în alte scopuri. Industria după perioada războiului a fost redirecționată. Progresele și descoperirile tehnologice din perioada războiului contribuie într-o oarecare măsura la relansarea economică, dar dezastrul nu poate fi pe ansamblu o cale spre prosperitate, nimeni nu își dărâmă casa în ideea ca nevoia de a o reconstrui îi va stimula energia de a o reconstrui.

Capitolul 4 Lucrările publice înseamnă impozite

- Luând exemplul construirii unui pod care nu a reprezentat neapărat o necesitate pentru trafic și exemplul construirii locuințelor pentru persoanele cu venituri mici este explicat prin intermediul acestor exemple cum impozitele cresc în rândul întregii populații, aceasta fiind nevoita să plătească prin intermediul taxelor și impozitelor lucrările publice, în acest caz ineficiente fără ca bunăstarea generală să fie sporită.

Capitolul V Impozitele descurajază producția

- Impozitarea excesiva descurajarea apariția de noi investii, oamenii fiind descurajați să își folosească capitalurile disponibile în crearea de noi locuri de muncă, profiturile obținute în urma investițiilor sunt mult prea mici, este dat exemplul profitului de 1 dolar care va rămâne investitorului în urma impozitării doar o fracțiune. Impozitele nu trebuie să descurajeze sau să prejudicieze producția.

Capitolul VI Creditele guvernamentale divizează producția

- În acest capitol este explicat faptul că felul în care guvernul acordă creditele neperformante în general pentru impulsionarea producției, având criterii mult mai permisive pentru creditare își asumă riscuri mult mai mari decât creditorii privați. Creditele guvernamentale,subvențiile provin din taxe și impozite, statul asumându-și riscuri pe seama întregii populații, uneori subvenționează afaceri neprofitabile cu taxe provenind din afaceri private profitabile, fapt care constituie un dezavantaj pentru tara în ansamblu

Capitolul VII Blestemul mecanizării

- Din teama de a nu își pierde locul de muncă oamenii încă de la apariția revoluției industriale au blamat toate noile mașini ce aveau menirea să sporească calitativ și cantitativ producția.. Autorul susține ca guvernele au uitat scopul primordial , creșterea productivității în detrimentul caii îndeplinirii acestui scop , bazându-se pe un mijloc de realizarea a acestuia ocuparea forței de muncă. Se gândesc doar la oamenii care și-ar putea pierde locul de muncă fiind specializați în meserii ce nu vor mai fi cerute pe piața muncii și uita de restul populație care ar beneficia de pe urma noilor tehnologii care ar spori calitativ și cantitativ producția.