India - structura strategiei rivalității

Structura strategiei rivalitatii

În ultimul timp, strategia a fost lăsată oarecum la urmă.. Companiile au fost conduse după legile simpliste ale concurenţei – aşa numitele „eroziuni intelectuale”.

Rezultatul, numeroase companii au abandonat aproape total strategia. Aşa-zisa strategie după care se ghidează unii directori este să ofere produse de cea mai bună calitate la cele mai scăzute costuri sau să-şi consolideze industria.Ei încearcă doar să se perfecţioneze pe baza celor mai bune practici. Dar nu asta înseamnă strategie.

Strategia a avut de suferit din 3 cauze majore. Prima, apărută în anii ‘70 şi ‘80, când oamenii au testat strategia, dar au avut pobleme cu ea. Părea un exerciţiu dificil şi artificial. În al doilea rând, în aceeaşi perioadă, ascensiunea Japoniei a atras atenţia asupra implementării strategiei. Oamenii susţineau că nu strategia era cea care conta, ci faptul că trebuie să produci bunuri mai performante calitativ decât competiţia, la un preţ mai scăzut, după care să continui să îmbunătăţeşti produsul.

Al treilea motiv a fost apariţia fenomenului conform căruia într-o lume în continuă schimbare chiar nu ar trebui să avem o strategie a afacerii.

Ideea că afacerile nu reprezintă nimic altceva decât schimbare, viteză, dinamicitate şi proprie reinventare, că lucrurile se mişcă atât de rapid încât nu ne permitem să facem nici o pauză, a făcut mari furori.

Dacă exista vreo strategie, era rigidă sau inflexibilă. Şi era depăşită deja în momentul apariţiei. Ironia apare, bineînţeles, atunci când ne uităm la companiile de succes şi care au inevitabil şi o strategie după care se ghidează. Conturarea unei strategii reprezintă un proces extrem de important. In continuare vom vorbi despre structura strategiei rivalitatii din India.

Condiţiile de Factor in India, a doua natiune ca populatie in lume,se lupta pentru a se ridica din mlastina de saracie.

În ciuda unui cadru juridic puternic, poziţia sa strategică în calitate de engleză precum şi experienţa recentă de creştere economică rapidă, provocările din India, în ceea ce privesc condiţiile de factor sunt enorme.

Cu toate acestea, trebuie remarcat faptul că topul Indiei în educaţie, în ultimii ani s-a îmbunătăţit,destul de incet. În timp ce poziţia macro de educaţie indian a fost slab, India a dezvoltat o specializare puternică în tehnologia: absolvenţi şi inginerie-absolvenţi 215.000 ştiinţă în 2004 faţă de 222.000 pentru SUA (NSTA, 2004).

Contextul Strategiei şi rivalitatii

Post de liberalizare economică, India a primit investiţii străine directe semnificative.

Cumulat ISD India, în ultimii 20 ani a fost de peste 1 trilion de dolari USD cu o creştere a investiţiilor străine directe de peste 750% începând cu anul 2001 (Departamentul de politicii industriale şi Promovare, Guvernului din India, 2009). Acest lucru reprezintă în mod clar un vot de încredere în India şi perspectivele de creştere ale sale.

Un obstacol semnificativ în calea economiei Indiei este de proastă calitate infrastructura. În conformitate cu Sondajul Global al Competitivitatii 2008-2009, calitatea totala a infrastructurii este clasata pe locul al 90-lea, cu 4.5% a populaţiei care au acces la telefon si 33% din populatie care au acces la instalaţii sanitare îmbunătăţite si criza de electricitate în plus faţă de 14,500 MW, toate din care reprezintă capacitatea de semnificatie, constrângerile legate de Economia Indiana.

Investitiile indiene in R&D sunt reduse la 0.8% al GDP (UNDP, 2008) si acest lucru se reflectă prin nivele scăzute de brevete indiene (al 57-lea clasament) şi numai 4,9% din cele fabricate iar exporturile sunt de înaltă tehnologie (US Oficiul De Brevete şi Mărci, 2008).

Cu toate acestea, India are încã dezavantaje importante din punct de vedere al birocraþiei, a corupţiei şi birocraţiei guvernamentale.