ISD - Monopol și Oligopol

In teoria economica datorita faptului ca ISD sunt strans legate de societatile transnationale, ele se asimileaza teoriei societatilor transnationale. Spre deosebire de comertul international, unde s-a format o teorie predominanta, care are ca punct de pl;ecare teoria lui Adam Smith, in domeniul ISD exista mai multe teorii complementare. Teoreticienii ISD s-au concentrat in doua grupuri : unul cu originea in canada avandu-i ca reprezentanti pe Hymer, Kierans,Gordon, Shapiro, Saforian, Caves, Flower, Calvet, Mc Monis si un alt grup in Anglia unde se remarca Cantwell, Dunning, Buckley si Casson.

Calvet, Cantwell si Lizando au facut chiar o sistematizare a acestor teorii, avand drept criteriu cauzele care determina ISD: teorii ale intreprinderii( avantajul de monopol, de internalizare a productiei) si teorii ale dezvoltarii macroeconomice (imperfectiunile pietei, ciclul de viata al produsului) .

Teoria avantajului de monopol

Teoria avantajului de monopol (initiata de Hymer si dezvoltata de Kindleberger din perspectiva teoriei organizatiei industriale) se bazeaza pe avantajele de monopol pe care le detin ST, fapt ce permite amplasarea unor filiale in strainatate, prin realizarea unor investitii pe orizontala si verticala.

Avantajele de monopol cuprind cunostintele superioare si aconomia pe scara (productia de masa) retelele de distributie, diferentierea produselor cate prin IND este mai mic cand costul marginal al accesului prin ISD este mai mic decat venitul marginal al acestei operatiuni si cand productia internationala este mai profitabila comparativ cu alte activitati ca expotul, licentierea etc. Aceste avantaje permit ST sa desfasoare activitati mai rentabile decat cele ale intreprinderilor autohtone compensand dezavantajele pe care le implica operarea intr`un mediu strain.

Initiatorul acestei teorii, Stephen Hymer a remarcat si procesul de internalizare pe care il realizeaza ST prin inlocuirea pietei, fiind astfel si un promotor al teoriei internalizarii. Principala critica adusa lui Hymer este faptul ca nu a facut distinctie intre avantajele date de inperfectiunile structurale ale pietei (de tip Bain, dupa numele economistului care in 1956 a abordat problematica obstacolelor in calea concurentei pe piata interna) si avantajele implicate in conturile de tranzactie sau cognitive (de tip Wilianson).

Avantajele determinate de imperfectiunile pietei sunt considerate obstacole in calea firmelor nou venite ST sporindu-si puterea de monopol prin inchiderea pietei prin ISD.

Avantaje de tip Wilianson au un caracter exogen fiind determinate de limitele naturii umane, ale capacitatii de cunostere si de comportamentul moral. Firmele atenueaza aceste imperfectiuni cognitive fie prin organizarea unei piete interne, care compenseaza inexistenta unei piete externe reglementate, cum ar fi cea a cunostintelor, fie prin adoptarea unor modalitati de tranzactionare mai eficiente.

Unii cercetatori, cum ar fi David T. Teece, considera ca integrarea pe verticala prin ISD nu poate fi utilizata ca instrument de obtinere a unei rente de monopol si in consecinta, teoria lui Hymer nu poate explica acest tip de ISD. Acelas cercetator este de parere ca nici toate ISD pe orizontala nu pot fi explicate in intregime prin aceasta teorie. Acestea presupun existenta simultana a doua conditii: un avantaj specific firmei, care sa permita dezvoltarea unor capacitati productive in strainatate si tranzactiile realizate prin piata sa fie mai putin eficiente decat ISD.

Cunostintele superioare detinute de ST determina crearea unor produse diferentiate (investitii pe verticala), adaptate specificului pietei pe care sunt comercializate. Practica a dovedit ca investitiile straine directepe orizontala sunt amplasate mai ales in ramurile industriale intensive in informatie,cunostinte tehnologice si de comercializare (tehnologie, competente organizationale, manageriale, de marketing). Aceste cunostinte sunt bunuri publice pentru ST, exploatarea lor avand costuri foarte scazute prin raportare la veniturile pe care le genereaza (in plus, aceste bunuri nu au o piata adecvata). Asadar ISD pe orizontala au in vedere realizarea unei eficiente superioare prin eliminare costurilor de tranzactie.

In caz particular al teoriei avantajului de monopol este oligopolul bazat pe produsul diferentiat. Caves este de parere ca oligopolul bazat pe produse diferentiate este structura industriala cea mai respandita in cazul ISD.

Acestea se pot realiza pe orizontala, pe verticala sau prin diversificarea activelor firmei, factorii determinanti fiind: avantajul comparativ national, avantajul absolut al firmei, costurile de transport si nivelul barierelor tarifare.

Mobilul investitiilor straine directe orizontale este detinerea unui “bun public” (cost zero sau foarte scazut comparativ cu venitul, care depinde, intr-o anumita masura de conditiile locale de productie). Cunostintele au cel mai adesea, caracterul unui bun public. Astfel, diferentierea produselor se poate realiza si prin reclama si comercializare adaptata cerintelor pietei.