Performanța Bugetară

1. Ce este performanta bugetara?

Performanţa bugetară reprezintă capacitatea/aptitudinea unei administraţii sau instituţii publice de a-şi procura resursele într-o manieră economică şi de a utiliza aceste resurse într-o manieră eficace în scopul obţinerii rezultatului dorit. Studiile în domeniu subliniază faptul că adoptarea unui sistem coerent de măsurare a performanţei necesită definirea clară a ceea ce cuantificăm, a sistemelor de măsurare şi a modului în care utilizăm sistemele de măsurare a performanţei. Necesitatea unui sistem de măsurare a performanţei poate fi justificată, printre altele, de faptul că deciziile cu privire la alocarea de resurse trebuie să fie luate pe baze clare, fundamentate, utilizând aşa-numitul sistem de management al performanţei.

Performanța bugetară constituie o problemă importantă în managementul cheltuielilor publice de zeci de azi. După anii `90, țările dezvoltate au manifestat un interes crescând legat de subiect, mai târziu răspandindu-se și în rândul țărilor în process de convergență. Noile inițiative de performanță bugetară fac parte dintr-o paletă largă de reforme care au vizat managementul sectorului public, dar și granitele dintre sectoarele privat și public. Există o strânsă legatură între performanță bugetară și sustenabilitatea fiscală, întrucat etapele de consolidare fiscală prin care au trecut multe state la sfârșitul anilor `80, au subliniat importanța ca resursele publice limitate să fie alocate pe bunuri și servicii care aduc cel mai mare beneficiu comunității și că acestea sunt produse într-un mod mai eficient.

2. Tipuri de bugete de performanţă

3. Categorii de performanță bugetară

Tipul Corelația dintre măsura

performanței și fonduri Performanța planificată sau actuală Scopul principal în procesul de bugetare

Prezentare Fără corelație Targeturi de prformanță și/sau rezultate de performanță Răspundere

Bugetare pe baza informațiilor de performanță Corelația negativă slabă Targeturi de performanță și/sau rezultate de performanță Planificare și/sau răspundere

Performanță bugetară directă (pe baza unor formule) Corelație directă puternică Rezultate de performanță Alocarea resurselor de răspundere

Tabel nr.1, Sursa OECD

Prima tipologie este prezentarea performanței bugetare și se referă la simplul fapt că informațiile de performanță sunt prezentate în documente bugetare sau alte documente guvernamentale. Aceste informații pot fi targeturi de performanță sau rezultate. In această categorie de informații de performanță sunt incluse ca bază de răspundere in scopul dialogului cu legiuitori și cetățeni pe seama problemelor de politică bugetară și în scopuri direcționale pentru guvern. Nu există legatură directă între informațiile de performanță financiară și resurse, aceastea nejucând vreun rol în influențarea deciziei de alocare a resurselor.

A doua categorie este bugetarea pe baza informațiilor de performanță. Resursele sunt relaționate fie cu propuneri viitoare pe performanță bugetară sau rezultate de performanță intr-o manieră indirectă. Corelația negativă slabă sugerează faptul că informațiile de perfomanță sunt importante in procesul de bugetare, dar nu determină cuantumul resurselor alocate. Impactul informațiilor de performanță depinde de contextul politic particular, de restricțiile macroeconomice si politica fiscală.

A treia categorie este performanță bugetară directă și implică alocarea resurselor pe anumite unități de performanță, în legatură cu outputul general. Cantitatea de bani alocată se calculează pe baza unei formule ce include indicatori specifici de performanță ai activității. Un exemplu concret din educație se referă la faptul că numărul de studenți dintr-o universitate și calitatea pregătirii lor în urma absolvirii unui master vor atrage fonduri publice mai mari. Există deci o formula bine pusă la punct pentru a calcula recompensele sau penalizările în alocare de resurse publice, pe baza activității specifice.

4. METODE DE DIMENSIONARE A VENITURILOR SI CHELTUIELILOR BUGETARE

Analiza economică şi financiară a bugetului facilitează înţelegerea modului de funcţionare a economiei de piaţă, în care statul poate acţiona prin intermediul instrumentelor fiscale şi al fluxurilor de cheltuieli pentru a corecta, a genera sau a agrava dezechilibrele economice.

Metodele de previzionare a fluxurilor de venituri si cheltuieli prezintă importanţă deosebită pentru politica guvernamentală şi pentru gestiunea finanţelor publice, în general.

Bugetul de stat trebuie sa reflecte, prin intermediul indicatorilor săi, pe de o parte, necesităţile de resurse financiare ale statului ce decurg din înfaptuirea programului guvernamental propus petru perioada imediat următoare, iar pe de altă parte, posibilităţile de acoperire a acestor resurse, în condiţii considerate normale din punct de vedere economico-financiar. Se pune, astfel, problema dimensionarii corecte a nivelului veniturilor si cheltuielilor, în practica financiară se folosesc metode clasice, cât si metode moderne bazate pe analiza cost-avantaje si alte studii de eficienţă.

Elaborarea unui buget modern presupune folosirea tehnicilor de previziune si a analizei macro-economice, care permit evidenţierea impactului economic, social si politic al opţiunilor privind procurarea resurselor si efectuarea cheltuielilor.