Politică de coeziune economică și socială - cazul României

Motto: ,,Cautăm bani pentru proiecte şi nu proiecte pentru bani”

Uniunea Europeană are 27 de state membre care reprezintă o comunitate şi o piaţă internă de 493 de milioane de cetăţeni , ceea ce provoacă cu atât mai multe disparităţi economice şi sociale între aceste state şi cele 268 regiuni ale lor. O regiune din patru înregistrează un PIB (produs interior brut) pe cap de locuitor sub 75% din media înregistrată în Uniunea Europeană. În aceste condiţii coeziunea economică şi socială este necesară, fiind totodata şi unul din principalele obiective ale Uniunii Europene.

Politica de dezvoltare regională reprezintă: un ansamblu de măsuri adoptate la nivel comunitar , destinate sprijinirii regiunilor slab dezvoltate, având ca obiectiv crearea sau restabilirea unui echilibru relativ în activităţile economice, nivelul de trai, repartiţia populaţiei. Politica regională a U.E exprimă în primul rând solidaritatea dintre statele membre. Concepută ca o politică a solidarităţii la nivel european, politica regională se bazează în principal pe solidaritate financiară, adică pe redistribuirea unei părţi din bugetul comunitar realizat prin contribuţia statelor membre către regiunile şi grupurile sociale mai puţin prospere, aproximativ o treime din bugetul UE fiind alocat acestui segment.

Politica de dezvoltare regională are un pronunţat caracter instrumental, iar prin fondurile sale de solidaritate contribuie la finanţarea altor politici sectoriale – cum ar fi politica agricolă, politica socială, politica de protecţie a mediului. În plus, politica regională este corelată şi cu politica de extindere a Uniunii Europene, prin crearea fondurilor speciale de pre-aderare: PHARE (fond de sprijin pentru reconstrucţia economică), ISPA (instrument al politicilor structurale, ce prefigurează Fondul de coeziune) şi SAPARD (program special pentru agricultură) la care au acces ţările în curs de aderare şi prin care este sprijinită tranziţia acestora la standardele şi structurile de organizare ale UE.

Spre exemplu, în România, se constată că reglementările privind dezvoltarea regională au condus la delimitarea a 35 de zone defavorizate. Finanţarea dezvoltării acestor zone se realizează prin intermediul resurselor proprii existente în regiune, la care se adaugă participarea statului prin facilităţile fiscale acordate potenţialilor investitori, prin intermediul fondurilor alocate de la bugetul statului (Fondul Naţional de Dezvoltare Regională) şi prin intermediul fondurilor de tip structural acordate României de către Uniunea Europeană (PHARE, ISPA şi SAP ARD).

Programul PHARE s-a concentrat pe consolidarea administrației şi a instituțiilor publice, alinierea activităților industriale şi infrastructurii, promovarea coeziunii economice şi sociale.Valoarea totala a asistenței europene nerambursabile pentru România prin programul PHARE (1991-2006) a fost de 3,6 miliarde euro. Prin intermediul memorandumului financiar PHARE 2000, Comisia europeană a alocat fonduri României pentru dezvoltarea resurselor umane, sprijinirea IMM-urilor, îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii regionale şi locale şi cooperarea transfrontalieră. Programul PHARE 2000 finanţează 75% din valoarea acestor proiecte, în sumă de 75 milioane euro, restul fiind cofinanţare naţională (în valoare de 25 milioane euro). Această cofinanţare urmăreşte următoarele principii: 50% din cofinanţare va fi investită în 4 regiuni de dezvoltare considerate de primă prioritate (este vorba de Nord-Est, Sud-Est, Sud-Muntenia şi Nord-Vest); 50% din cofinanţare va fi investită în Regiuni de Dezvoltare considerate de prioritate doi (este vorba de Sud-Vest, Vest, Centru şi Bucureşti-Ilfov).

Programul ISPA a finanțat proiecte în domeniul infrastructurii de transport şi de mediu. Beneficiarii programului Ispa pot fi autorităţile locale şi centrale (ministerele de resort, consiliile judeţene, primăriile), companiile naţionale care sunt capabile să dezvolte proiecte de infrastructură de amploare, cum ar fi: Compania Naţională a Autostrăzilor şi Drumurilor , Compania Naţională de Căi Ferate. România a absorbit 887 milioane. euro, dintr-un total contractat de aproximativ 2 miliarde euro .

Valoarea totală a asistenței europene nerambursabile în cadrul ISPA (2000-2006) pentru Romania a fost de 2,042 miliarde euro. În perioada 2000-2006 au fost aprobate 42 de proiecte de mediu finanțate din fonduri ISPA, valoarea totala a proiectelor aprobate se ridică la aproape 1,45 miliarde euro, din care 1,045 miliarde euro grant ISPA, circa 195,35 milioane euro împrumuturi BEI, aproximativ 110,95 milioane euro împrumuturi BERD si 99,99 milioane euro din alte surse. Cei mai puțini bani europeni prin ISPA au fost contractați pentru sectorul rutier, adică aproximativ 529 milioane de euro, pentru șase proiecte. Cel mai mare proiect rutier ISPA, Construcția si Reabilitarea secțiunilor 4 si 5 ale Autostrăzii București - Cernavoda, are o valoare care depășește suma de 135 milioane de euro.

Programul SAPARD (Programul Special de Pre-aderare pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală) sprijină România pentru participarea la Politica Agricolă Comună (PAC) şi Piaţa Internă a Uniunii Europene. Fondurile alocate anual pentru România prin intermediul acestui program sunt de 162 milioane de euro. Totalul fondurilor alocate României sunt de 1,28 miliarde euro, iar până în aprilie 2006 au fost aprobate proiecte în valoare de 715 milioane de euro. Cele mai multe proiecte(2003-2007) au vizat: investiții pentru modernizarea infrastructurii rurale ( 464 milioane de euro -604 proiecte), achiziționarea de utilaje agricole ( 67 mil. Euro), industria agro-alimentară (150 de mil. euro prin 239 contracte de finanțare).