Recenzie economia într-o lectie, de Henry Hazlitt

CAPITOLUL I – Lectia

In stiintele economice se intalnesc mai multe erori de gandire decat in orice alt domeniu de studiu cunoscut omului.

Aceste erori pot aparea din cauza dezvoltarii intereselor antogoniste fata de cele ale tuturor celorlalte grupuri. Un al doilea factor care da nastere la erori in fiecare zi consta in tendinta permanenta a omului de a vedea doar efectele imediate ale unui anumit grup , si de a deconsidera efectele pe termen lung pe care politica respectiva le-ar putea avea nu numai asupra acelui grup in particular , ci asupra tuturor grupurilor.

Diferenta dintre economisti este aceea ca un economist mediocru vede doar ceea ce sare imediat in ochi , in timp ce un economist bun priveste si mai departe.

Este tragic facpul ca in ziua de astazi trebuie sa suferim din cauza politicilor pe termen lung din trecutul indepartat sau apropiat.

Din aceasta perspecriva , intreaga teorie economista poate fi redusa la o singura lectie , care la randul ei poate fi redusa la o singura fraza :

„ secretul stiintei economice consta in a avea in vedere nu doar efectele imediate ci si pe cele de durata ale orcarei actiuni sau politici ; el consta in descifrarea acestei politici , nu numai asupra unui singur grup , ci asupra tuturor grupurilor.”

Una din greselile facute de economistii clasici este aceea ca acestia nu se mai concentreaza pe rezultatele pe termen lung. In ziua de astazi , astfel de erori sunt mai putin intalnite , eroarea actuala cea mai fregventa consta in analizarea efectelor pe termen scurt ale strategiilor asupra unor anumitor grupuri si in ignorarea sau mimimalizarea efectelor pe termen lung asupra comunitatii in ansamblu , aceasta greseala fiind de altfel cu mult mai serioasa.

Economistii mediocrii prezinta in fata auditoriului probleme in materie economica de altfel eronate din pricine rationamentelor si politicilor pe termen scurt , mult mai eficace decat cei care prezinta probleme reale , cu ratinamente corecte si decizii pe termen lung , deoare rationamentele lor fiind mult mai simple , acestea pot fi intelese mult mai usor de omameni decat acele rationamente care intra in profunzimea problemelor si explica cu lux de amanunte in ce consta de fapl aceasta politica. De obicei oamenii obisnuiti percep mult mai usor lucrurile simple decat pe cele complicate. Astfel cei care prezinta ideologii gresite capteaza mult mai usor atentia auditoriului decat cei care prezinta rationamente corecte , pe termen lung.

PARTEA a II - a

* CAPITOLUL II – Geamul Spart

Geamul spart al unei vitrine a brutariei de catre un derbedeu constitue un punct de plecare pentru exemplificarea teoriei economiste.

Aseasta ipostaza va constitui un subiect pe baza caruia oamenii vor incerca sa explice o potentiala continuitate in economie. Acestia sustin ca „tot raul e spre bine” , iar paguba brutarului ii va aduce in cele din urma un profit geamgiului.

Premisa de la care se pleaca este ca brutarul cu banii pe care preconiza sa-i cheltuie cumparandu-si un nou costum ii va cheltui pentru a inlocui geamul spart. Astfel brutarul si croitorul vor iesi in pierdere in timp ce geamgiul va avea de castigat de pe urma acestui incident.

Oamenii implicati in aceasta problematica economica vor face referire decat la castigul geamgiului si la pierderea brutarului , nu si la potentiala pierdere a croitorului , care nu este implicat direct in actiune , tocmai pentru ca acesta nu si-a facut aparitia in aceasta problema.

De regula oamenii vad doar ceea ce le apare direct in fata ochilor

* CAPITOLUL III – Binefacerile Distrugerii

Marii industriasi , de camere de comert , de lideri sindicali , de ziaristi si de comentatori de radio si de televiziune , de statistici ; cu pregatire , care folosesc cele mai rafinate tehnici , de profesori de tehnici economice din cele mai bune universitati , in felul lor preamaresc avantajele distrugerii. Desi unii dintre ei s-ar ferii sa spuna ca exista avantaje aproape nelimitate de pe urma actelor de distrugere pe scara extinsa. Acestia sustin ca pe vreme de razboi o ducem mult mai bine din punct de vedere economic decat pe vreme de pace , sustinand ca numai razboiul ne ajuta la realizarea unor miracole de productie , urmarind deviza : „cu cat mai multe distrugeri provoaca razboiul , cu atat mai mult saraceau oamenii si cu atat mai mari urmau sa fie nevoile postbelice”.

Problematica tiparirii bunurilor se pune astfel: cu cat se vor tiparii mai multi bani cu atat va fi mai mica valoarea unei uniti monetare.