Transportul Maritim

Istoric

In epoca de piatra, barcile primitive permiteau navigatia pe rauri si pescuitul riveran si in zona de coasta. S-a dezbatut ideea ca au fost necesare barci suficient de solide pentru a permite traversarea marilor, spre exemplu pentru primii oameni care au ajuns in Australia aproximativ acum 40.000-50.000 ani. Odata cu dezvoltarea civilizatiei, au fost construite vase mai mari pentru nevoile comerciale si de razboi. In Mediterana, au fost construite primele galere aproximativ in anul 3000 I.d.Hr. Galerele, vase cu propulsie bazata in special pe vâsle si mai putin pe pânze – au fost trecute in randul istoriei de vasele oceanice cu panze, precum caravela araba in secolul XIII, navele oceanice chinezesti in secolul XV si Navele de linie mediteraneene spre sfarsitul secolului XV. In timpul revolutiei industriale au fost dezvoltate primele nave cu abur si mai tarziu cele motorizate diesel. Apoi, au fost dezvoltate primele submarine, in special pentru scopuri militare.

Intre timp, au fost construite nave specializate pentru transportul pe râuri si canale. Canalele au fost construite in Mesopotamia aproximativ in anul 4000 I.Hr. Civilizatia Vaii Indusului, in Pakistan si nordul Indiei ( incepand cu anul 2600 I.Hr) a avut primul sistem de irigaţii din lume. Cel mai lung canal din epoca antica era Marele Canal din China. Are 1794 kilometri si servea transportului imparatului Yang Guang intre Beijing si Hangzhou. Proiectul a inceput in anul 605, desi sectiuni mai vechi ale canalului existau inca din 486 I.Hr. Canalele au fost construite in epoca medievală in Europa, in Venetia si Olanda. Pierre-Paul Riquet a inceput organizarea construirii canalului Canal du Midi de 240 Km in Franta in anul 1665, acesta fiind deschis navigatiei in 1681. In epoca Revolutiei Industriale, canalele interne au fost construite in Anglia si mai tarziu in Statele Unite ale Americii inainte de dezvoltarea cailor ferate. Au fost construite nave specializate pentru pescuit oceanic.

Istoria maritima se leaga strans de dezvoltarea navigatiei, oceanografiei, cartografiei si hidrografiei.

Importanţa activităţii de transport maritim

Istoria activitatii de transport maritim de la constructia primei nave cu aburi, cu mai mult de un secol în urma, a fost una în care s-au succedat perioade dominate de profituri fabuloase si perioade dominate de dezastre financiare. Industria maritima este formata dintr-un grup de firme de armatori, brokeri, constructori de nave si bankeri care împreuna transportă anual mai mult de 4 miliarde de tone de marfa pe mare si care vad activitatea de transport maritim ca fiind ceva mai mult decât o afacere.

Activitatea de transport maritim este una dintre cele mai internaţionalizate activităţi si studiind economia transportului maritim suntem nevoiţi să ţinem cont de evoluţia economiei mondiale. Prima reacţie a unui armator sau navlositor atunci când aude despre evenimente importante, cum ar fi un accident nuclear în Rusia sau o creştere a preţului petrolului, este aceea de a încerca să intuiască ce efect va avea acest eveniment asupra pieţei maritime. Cele mai multe afaceri profitabile în transportul maritim s-au făcut datorită conflictelor politice, cele mai notabile dintre acestea fiind închiderile Canalului de Suez din anii 1956 şi 1967. Pe lângă aspectul politic nici importanţa strategică a activităţii de transport maritim nu poate fi neglijat.

Pentru a întelege mai bine factorii economici si politici ce au concurat la dezvoltarea activitatii de transport maritim este necesar a arunca o privire asupra dublei interactiuni dintre dezvoltarea activitatii de transport maritim si dezvoltarea economiei mondiale. Unul dintre produsele principale ale revolutiei industriale a fost dezvoltarea si consolidarea unui transport ieftin si rapid. Acest progres de la o lume compusă din comunitati izolate la o comunitate globala fost posibila si cu ajutorul transportului şi al comerţului maritim. Pe de alt parte creterea comerţului maritim a forţat activitatea de transport să se re-organizeze şi să se adapteze la cerinţele pieţei. Cel mai reprezentativ exemplu din ultimii ani este introducerea unilateral de către Congresul SUA a US Oil Pollution Act 1990 care impune reguli severe de prevenire a poluării pentru navele ce operează în apele teritoriale ale SUA.

Rolul transportului maritim

Ideea ca activitatea de transport maritim este un catalizator al dezvoltarii economice nu este nou . Adam Smith, cel privit adesea ca parinte al ecomiei moderne, a vazut activitatea de transport maritim ca pe o piatra de încercare.

Transportul maritim, pilon al comerţului mondial - În ciuda recentelor catastrofe maritime care au avut loc în largul Italiei, Papoausiei-Noua Guinee şi al Bangladesh-ului, transportul maritim este una din formele de transport comercial cele mai sigure şi care protejează cel mai mult mediul. Aproximativ 90% din comerţul mondial se desfăşoară pe mări şi oceane. Fără această formă de transport, nu am putea menţine volumul actual al importurilor şi exporturilor mondiale.

Caracteristicile Transportului maritim

Comerţul maritim modern este o activitate, vastă şi complexă, atât ca volum al mărfurilor aflate în trafic anual, cât şi ca valoare materială a acestora, la care se adăugă investiţii uriaşe, de înaltă tehnicitate, reprezentate de nave, ca mijloc de transport şi de porturile moderne, cu noduri de transbordare. În acelaşi timp, complexitatea sa rezidă şi în condiţiile specific de mediu în care se desfăşoară mările şi oceanele, care impun măsuri deosebite de siguranţă. Din toate aceste aspect a derivat şi s-a creat, în timp, cadrul specific tehnic, economic şi juridic al comerţului şi, respectiv, al transportului maritim.