Forța în apă și forța pe uscat

Forta este o calitate psihomotrica esentiala pentru inotatorii specializati pe distante scurte. Ei petrec mai mult timp executand antrenamente specializate in dezvoltarea fortei. Acest lucru se intampla pentru ca inotatorii de distante scurte, sprinterii au nevoie de mai multa forta pentru a inota mai rapid, distanta fiind foarte scurta.

Conform cercetarilor intreprinse in acest domeniu, corelatia dintre forta si viteza de inot pe distante scurte este de 0,7-0,9. Cu cat distanta este mai mica cu atat creste si valoarea indicelui de corelatie (r). Deasemenea, corelatia creste si cu varsta inotatorului. De aceea, sprinterii, mai ales cei aflati la varsta junioratului si seniorii se antreneaza mai mult pe uscat, folosind programe de antrenament pentru dezvoltarea fortei, decat inotatorii specializati pe distante mai lungi. Antrenamentele de forta pe uscat reprezinta pana la 40% din volumul total de munca.

Tractiunea in apa depinde si de greutatea sportivului. Cu cat inotatorul este mai greu cu atat este mai mare tractiunea lui. Asadar ei ar trebui sa posede o forta mai mare pe uscat si in apa pentru a obtine aceeasi viteza maxima de inot.

Corelatia intre viteza de inot pe 50m si parametrii fortei dezvoltate pe uscat este destul de mare, relevant chiar, 0,733 , iar pentru forta generala este chiar mai mare pana la 0,874.

Forta dezvoltata de miscarea bratelor (tractiunea bratelor) ca si forta dezvoltata de miscarea de picioarea (bataia de picioare) la inot au o corelatie ridicata cu viteza de inot pe distante scurte.

Tot studiile de specialitate arata o mai mare corelatie intre bataia de picioare si viteza de inot pe distanta scurta decat forta bratelor ceea ce inseamna ca sprinterii ar trebui sa fie mai preocupati pentru cresterea fortei bataii de picioare.

Coeficientul de coordonare poate oferi un raspuns la intrebarea daca trebuie sa ne concentram mai mult pe bataia de picioare sau pe cea a tractiunii bratelor. Unii inotatori poseda o forta foarte buna in bataia de picioare si in tractiunea bratelor, dar atunci cand le combina in inotul in procedeu complet, ei pierd din forta. Acest lucru demonstreaza ca au potential sa-si imbunatateasca coordonarea intre tractiunea bratelor si bataia de picioare. In acest caz, inotatorii trebuie sa reduca volumul de lucru analitic pentru cele doua miscari (brate si picioare) si sa creasca volumul de inot in procedeu complet.

Cei cu un grad de coordonare foarte bun, pot lucra un volum considerabil de brate si picioare separat.

Unii inotatori sunt destul de puternici in exercitiile pe uscat, dar nu reusesc sa transfere aceasta forta si in apa. In acest caz, inotatorii ar trebui sa se concentreze mai mult pe exercitiile de forta in apa. Ei trebuie sa foloseasca mai mult antrenamentul de sprint cu opunere de rezistenta. Sprinturi cu palmare, inotul in tricou, bazine cu curenti de apa, etc. Principalul defect al acestor antrenamente este pericolul de a deteriora tehnica de inot, de aceea este de preferat sa se execute doar la nivelul juniorilor mari si seniori.

Specificitatea antrenamentului de forta la inot

Antrenamentul de forta adecvat fiecarui inotator depinde de factori cum sunt: varsta, sexul, proba de inot, etapa de pregatire, sau starea de antrenament (conditia fizica).

Inotatorii mai in varstasunt cei care efectueaza cel mai des antrenamente pe uscat pentru dezvoltarea acestei aptitudini pshihomotrice - FORTA. Sportivii tineri nu ar trebui sa puna accent pe antrenamentul de forta.

Inainte de maturizarea biologica (11-12 ani) antrenamentele pe uscat ar trebui sa fie alcatuite din seturi de exercitii de stretching si exercitii cu mingea medicinala.

In timp ce rezistenta este dezvoltata inca de la varste mici, forta este mai eficient dezvoltata dupa maturizarea biologica:

- pentru fete dupa 13-15 ani;

- pentru baieti dupa 15-17 ani.

Cu cat este mai scurta distanta probei de inot, cu atat mai mult joaca un rol important forta si puterea in obtinerea performantei in inot.

Inotatorii sprinteri ar trebui sa se antreneze mai mult pe uscat decat cei specializati pentru probele de fond.

Antrenamentul de forta in cadrul ciclului de pregatire

Sportivii mai in varsta, cu o bogata experienta competitionala, ar trebui sa se antreneze pe uscat mai mult la inceputul perioadei de pregatire. Mai tarziu ei ar trebui sa se concentreze pe transferul fortei obtinute pe uscat, in apa. Daca la testele efectuate pentru a aprecia calitatea motrica FORTA, inotatorii au obtinut rezultatele dorite, atunci ei nu mai au nevoie de antrenamente pe uscat. In acest caz ei trebuie sa lucreze pentru a reusi sa transfere forta obtinuta pe uscat, respectiv in apa. Acest lucru se poate realiza prin antrenamentele de inot in care se folosesc:

- inotul legat cu o coarda elastica;