Studiu cu privire la selecția copiilor la înot clasa a 5-a

INTRODUCERE

Înotul este un sport ciclic și presupune dezvoltarea armonioasă a calităților și deprinderilor motrice. În acest sport sunt întâlnite majoritatea calităților motrice, punându-se bază foarte mare pe viteza de reactie, coordonarea intersegmentară, forța explozivă si toate tipurile de rezistență. Înotul de performanță este practicat atât de amatori cât și de sportivi profesioniști și este prezent la toate edițiile Jocurilor Olimpice Moderne. Înotul se confundă cu apariția umanității fiind prezent în toate timpurile și la toate popoarele. Înotul este important în dezvoltarea copilului ajutând la dezvoltarea musculaturii, a coordonării motrice, a abilităților cognitive și a modalităților de interacțiune socială. Este mișcarea care se poate practica, încă de la naștere, în centre specializate. Apare ca și activitate sportivă în programele grădinițelor și apoi în programele școlare la liceele cu profil de înot. Este sport complementar altor sporturi, ajutând la dezvoltarea capacității pulmonare și rezistenței fizice a sportivilor, dezvoltarea lor armonioasă, mijloc de refacere, recuperare medicală și relaxare. Erste sporrtul în crare întâlrnim cei trrei factrori de călrire ai organismurlui: apa, aerrul și soarrele. Salvarrea de la îrnec erste prioritartea principrală a părrin țirlor crare își îndrrumă copriii srpre inițirere și aprofundrare în tehnrica procedeerlor acesrtui sprort. De acreea arvem nevroie de specialirști brine pregătriți crare să-i fracă pe viitorrii elrevi să îndrăgearscă mișcarrea în medriul acvartic și să-i îndrrume cărtre celelarlte ramruri ale natațriei cum srunt: înortul, polroul pe apă, săriturrile în apă; sportruri olimpice, prezente la noi în țară cu rezultate deosebite pe plan mondial.

Capitolul întâi al tezei este unul de analiză teoretică a opiniilor mai multor specialiști autohtoni și străini pe problema procesului de selecție. Aici au fost analizate mai multe aspecte ce țin de istoricul, concepte, analiză terminologică, criterii de selecție. Un rol specrial s-a acorrdat analirzei materialurlui ce țrine de selecrția înotătorirlor la nirvel de începătrori. Cel de-al doirlea capirtol traterază metodrele de cercetrare, organizarrea și desfășurarrea selecțriei secundrare ca firind un prrim pas srpre selecrția înotătorirlor crare vor frace ulterrior sprort de performarnță. Al treirlea capirtol adreserază clrasa vocaționrală la nirvel generral, detalirind în a droua parrte înortul vocațiornal. Studriul de caz monitorizerază folosirrea criteriirlor de selecrție elaborrate de MEC în cadrrul urnei institurții cu prorfil sporrtiv. Concluziile generale au fost trase reieșind din obiectivele formulate din startul cercetărilor, care în ultimă instanță au fost atinse pe deplin, astfel confirmând ipotezele înaintate la începutul cercetărilor.

CAPITOLUL 1. CONCEPTELE TEORETICE PRIVIND SELECȚIA LA ÎNOT PENTRU CLASELE VOCAȚIONALE

Selecția este o problemă actuală în rânrdul antrenorirlor de îrnot, iar conceprtul de selecrție în sprort erste defirnit și formurlat în trimp de numerroși specialirști din domerniu sporrtiv cât și din domernii complementrare. Conceprtul de selecrție a frost folorsit inițrial îrntr-o acțirune de prorfil economrico-socirală penrtru diagnosticarrea precroce a aptitudinirlor profesionrale și orientarrea talenterlor cărtre o profersie sau arlta. Din caruza fapturlui că selecrția nu era un concrept crlar defirnit, acearsta sugrera droar începurtul urnei acțiruni de pregătrire sportrivă, crare de-a lunrgul anirlor a cunosrcut a cunosrcut diferrite exprimrări consemnrate în literatrure de specialitrate. Cea mai cunoscrută exprersie era specializarrea timpurrie, crare însermna preocuparrea în dirijarrea copilurlui cărtre o prrobă sportrivă îrncă din fragredă copilărrie. În lucrarrea sa Teorria sporturlui, V. Platornov, 1997, sprune că selecrția sportrivă erste procersul căutărrii cerlor mai talentrați oamreni, capabrili să obțrină rezultrate înarlte îrntr-un domerniu concrret al sporturlui. E. G. Martirorsov și îrncă un grrup de specialirști în domerniu consirder că problrema selecțriei sportrive erste înțelerasă diferrit de la antrernor la antrernor, arsta datorrită varietărții și disconcordanrței căirlor de abordrare a acesrtei treme. Penrtru o mai bruna clarificrare, termernul de selecrție sportrivă erste înlocruit cu vocarție sportrivă. Astrfel, drupă părerrea autorirlor V. M. Zațiorsrkii, N. J. Bulgacrova, M. A. Gortik, V. S. Kelrler și V. N. Platornov, vocarția sportrivă însearmnă „o combinrare de aptitudrini și capacitrăți înnăscrute”1 iar în opirnia alrtor autrori, vocarția sportrive însearmnă “Existernța urnor particularitrăți morrfo-funcționrale, motorrii și psihofiziologrice condiționrate genertic”2.

1.1 Motivația alegerii temei

Actualitartea termei și importarnța problermei abordrate o constitruie faprtul că sportirvii de performarnță srunt arcei crare au frost supruși testerlor de selecrție la un nirvel profesionrist, îrncă din fragredă copilărrie, iar la momrent troți antrenorrii dorresc să crearscă mrari performreri înotătrori și troți studirază procersul selecțriei, chriar dracă erste un prorces complircat și comprlex. Analizrând literatrura de specialitrate, artât autohtronă, cât și cea strărină, se obserrvă crlar că marrea majoritrate a specialiștirlor considreră că penrtru a selercta pe cei mai bruni dinrtre cei mai bruni, erste nevroie de un set de terste de selecrție atrent conceprute crare să diferențireze artât abilitățrile și cunoșințrele dobândrite prână la momenrtul selecrție penrtru înortul vocațiornal, câț și pe potențiarlul pe crare copirlul îl are perntu dezvoltarrea ulteriorară acesrtei etrape. La etrapa primrară, confrorm daterlor literaturrii de

specialitrate, majoritartea specialiștirlor pun accenrtul pe doi factrori de brază în selecrție, aceșrtia srunt factorrul morfolorgic și factorrul de sănătrate, crare de frapt srunt crele mai importarnte la vârrsta drată.

Importarnța termei cercetrate. Selecrția sportrivă a înotătorirlor erste un prorces comprlex, crare are la brază anumrite etrape, criterrii, metrode, indicatrori și terste, cu ajutorrul cărrora srînt alreși cei mai bruni dinrtre cei mai bruni. Viitorrul perforrmer trebruie să îndeplinearscă anumrite criterrii de selecrție, iar în lucrarrea de frață vom prezernta indicatorrii crare arrată că subiecrții selectrați se încadrerază în prototirpul înotătorurlui de performarnță.

1.2 Sarcinile necesare pentru realizarea studiului

Penrtru realizarrea studiurlui am aborrdat multirple metodolorgii de cercetrare. Am încerput prrin analriza literaturrii de specialitrate cu privrire la selecrția copiirlor și elevirlor penrtru sprort, arpoi am studriat materirale privrind selecrția penrtru îrnot și mordul în crare acearsta erste un facrtor determinrant în obținerrea performanțerlor viitorare. M-am arxat deasemernea și pe studriul specificurlui vârsrtei aferernte clarsei a V-a vocaționrale, adolescernți 12-13 ani, și pe evolurția psihomotrrică a acestrora.

În vederrea realizărrii cercetărrii și a desfășurărrii experimenturlui, am folorsit următoarrele metrode de lurcru: observarția pedagogrică, metroda statistrico-matematrică de prelucrrare a daterlor (valoarrea merdie a proberlor de contrrol, abaterrea standrard a diferenrței mediirlor testurlui etc.) și metroda de reprezentrare grafrică a rezultaterlor obținrute.