Bugetul Trezoreriei Finanțelor Publice

Bugetul Trezoreriei Statului este documentul care evidenţiază veniturile şi cheltuielilor sistemului trezoreriei, fiind elaborat, administrat şi executat de către Ministerul Finanţelor Publice.

Bugetul trezoreriei statului este aprobat de Guvern odată cu proiectul legii bugetului de stat, în structura stabilită de Ministerul Finanţelor Publice. De asemenea, în timpul anului, bugetul trezoreriei statului poate fi modificat prin hotărâre a guvernului, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice.

Cu toate că existau mai multe bănci specializate, până în 1990, a funcţionat un sistem monobancar dominat de BNR, la care era concentrată execuţia bugetului de stat, Banca Naţională având stabilite prin lege atribuţii, dintre care amintim:

- Asigurarea încasării veniturilor bugetare de la unităţile de stat şi evidenţa acestora pe capitole, subcapitole, plătitori precum şi a plăţilor de casă pe capitole de cheltuieli, categorii de cheltuieli;

- Exercitarea controlului asupra eliberării fondurilor de la bugetul de stat, în numerar şi din cont, pe seama instituţiilor publice, pentru acoperirea cheltuielilor aprobate, în limita creditelor bugetare deschise pe destinaţii de către Ministerul Finanţelor;

- Păstrarea conturilor de disponibilităţi ale bugetelor locale, instituţiilor publice pentru mijloace extrabugetare şi fondurile cu destinaţie specială;

- Asigurarea transmiterii informaţiilor către Ministerul Finanţelor privind execuţia bugetului de stat, disponibilităţile bugetare locale, ale instituţiilor publice, etc.

Trezoreria are un rol foarte important în cadrul sistemului finanţelor publice, şi este determinat în primul rând de atribuţiile ei principale care se referă la:

- Asigurarea execuţiei bugetului public naţional privind încasarea veniturilor şi efectuarea plăţilor, dispuse de ordonatori, în limita creditelor acordate;

- Casier al sectorului public prin care se asigură încasarea veniturilor, efectuarea plăţilor şi păstrarea disponibilităţilor;

- Asigurarea evidenţei contabile privind execuţia de casă pentru toate operaţiunile de încasări şi plăţi;

- Asigurarea controlului fiscal asupra încasării veniturilor, şi a celui financiar-preventiv asupra efectuării plăţilor.

Întreaga execuţie bugetară se realizează prin trezorerii, volumul operaţiunilor ajungând la cifre importante ce pun în evidenţă rolul trezoreriei. Astfel prin conturile trezoreriei administrate de Direcţia generală a Trezoreriei din cadrul Ministerului Finanţelor s-au rulat „în anul 1994 peste 15.000 miliarde lei, iar în anul 1996 peste 55.000miliarde lei”.

Sursa: Mihai Aristotel Ungureanu, Organizarea şi conducerea Trezoreriei Finanţelor Publice în condiţiile economiei de piaţă în România, Editura Conphys, Rm. Vâlcea, 1996, pag. 79.

Volumul operaţiunilor efectuate prin trezorerie în anii 1993 şi 1994.

Este foarte important de reţinut, că din disponibilităţile temporare aflate în contul general al trezoreriei, s-au susţinut unele programe guvernamentale privind reforma economică, execuţia bugetului de stat, a bugetelor asigurărilor sociale de stat,etc. Referindu-ne la unul dintre principalele sale roluri, şi anume acela de casier al statului, apreciem că trezoreria finanţelor publice generează o adevărată reţea de fluxuri monetare, la nivelul căreia se asigură legătura dintre: intrări (încasări) şi ieşiri (plăţi), în permanenţă trebuie să existe disponibilităţi care să facă faţă scadenţelor. Pentru a preîntâmpina riscul incapacităţii de plată, sau al încasărilor insuficiente care ar conduce la amânarea plăţilor, există posibilitatea de a realiza „dimensionarea încasării minime” pe baza datelor din balanţele zilnice de verificare.

Pornind de la aceste considerente, rolul Trezoreriei Finanţelor Publice este pus în evidenţă de rapiditatea, operativitatea circuitelor realizate prin „fluxurile de intrare şi fluxurile de ieşire”, precum şi de posibilitatea de cunoaştere, previzionare, urmărirea şi menţinerea echilibrului acestora, pentru a avea în permanenţă disponibilităţi.

Previziunile fluxului intrărilor sunt în funcţie de repartizarea sau natura veniturilor bugetare şi se referă la: fluxuri de intrări permanente marcate de încasarea veniturilor curente (fiscale şi nefiscale) şi de capital şi fluxuri de intrări temporare în situaţia admiterii bonurilor de tezaur sau împrumuturi bancare. În cazul trezoreriei publice teritoriale, în previzionare trebuie avute în vedere şi fluxurile de completare (de echilibru) referitoare la transferurile efectuate din bugetul de stat şi sumele defalcate din impozitul pe salarii.

Previziunile fluxurilor de ieşire se referă la fluxurile curente de ieşire ce se realizează:

- pe de o parte prin creditări de sume către agenţii economici prin conturile deschise la băncile comerciale şi care reprezintă de regulă plăţi din conturile bugetare şi mijloacele extrabugetare ale instituţiilor publice;

- pe de altă parte prin eliberarea numerarului necesar instituţiilor publice pentru salarii, deplasări şi alte plăţi în numerar.

Când vorbim despre trezorerie trebuie să menţionăm că ea funcţionează pe baza resurselor de care dispune şi a cheltuielilor pe care trebuie să le efectueze.