Bursele de valori americane tradiționale

In evolutia burselor americane traditionale , s-au parcurs patru perioade incepand cu anul 1725 pana in 1970.

Prima perioada (1725-1814)

In 1725 , pe Wall Street la New York s-a organizat pentru prima oara o piata unde se negociau grane, tutun, sclavi si valori imobiliare. Aceasta combinatie intre pietele comerciale si cele financiare explica interesul pe care l-au manifestat intotdeauna pietele de marfuri produselor financiare.Este marea originalitate a colonizarii americane. In 1790 este creata bursa de la Philadelphia, pentru ca doi ani mai tarziu , in 17 mai 1792, 25 curtieri new-yorkezi sa se reuneasca pe Wall Street pentru a fixa regulile si a stabili o piata oficiala. Doua principii sunt stabilite prin Button Wood Tree Agreement: monopolul tranzactiilor pentru brokeri si comisionul de 0,25% aplicat la volumul tranzactiilor.

A doua perioada ( 1815- 1914)

Piata financiara incepe sa se contureze si sa se dezvolte Sunt cotate primele 24 de valori (1815) pentru a creste numarul lor la 30 in 1818. Se naste Club Market, viitoarea American Stock Exchange. Numarul titlurilor cotate continua sa creasca chiar in timpul razboiului de secesiune. Cu toate acestea, dezvoltarea reala a bursei este dificila. Cursurile sunt adesea manipulate si aceasta cu atat mai mult, cu cat un numar mic de participanti erau destul de bogati pentru a domina piata si de a modifica comportamentul ei. Toata aceasta perioada este marcata de avantul pietelor bursiere, rezultat al dezvoltarii economiei si al numeroaselor inventii (telegraful, de exemplu), al descoperirilor de aur din California. Tickerul care da regularitate cursurilor bursiere este inaugurat in 1867, telefoanele se instaleaza in incinta bursei (1878), iar tabelele electrice de cotatie in 1881. Fiecare boom este insa urmat de un crah care corijeaza brutal excesele. De exemplu, crahul bursier din 1857 provoaca o inchidere a pietelor pe un interval de 10 zile, punand in faliment 79 brokeri si un numar mare de banci. De asemenea, cel din 1893 falimenteaza 4 mari societati de cale ferata.

A treia perioada (1915-1949)

Criza provocata de razboi este de scurta durata, iar perioada care ii urmeaza , dupa un mini crah, se va caracteriza printr-o expansiune puternica a pietei financiare. Emisiunile de titluri cresc de la 1,822 miliarde $ in 1921 la 6,4 miliarde $ in 1929, capitalizarea bursiera a societatilor cotate multiplicandu-se de trei ori intre 1925-1929.

Clientela bursiera se transforma , se democratizeaza, numarul actionarilor la American Telegraph and Telephone creste simtitor, depasind cateva milioane. Piata devine mai eficienta. Se realizeaza o informare satisfacatoare a firmelor si a publicului in ce priveste importanta pietei financiare in procurarea si plasarea capitalurilor si a economiilor. Se nasc societatile de asigurari si fondurile de investitii( Investment Trust, Pension Funds, etc.).

Marele crah bursier din 1929 si amploarea crizei din anii 1929-1933 au obligat Congresul S.U.A. sa adopte masuri ferme pentru oragnizarea si functionarea pietei financiare. Prin Securities Act ( 1934), intreprinderile sunt obligate sa faca apel la economiile publicului. Apoi s-a creat Securities And Exchange Commission ( SEC) insarcinata cu buna functionare a pietei si a carei conducere a fost incredintata de presedintele Roosevelt celebrului speculator Joseph Kennedy, remarcabil specialist.

A patra perioada (dupa 1950)

a) etapa 1950-1970

Economia S.U.A. ramane infloritoare si intre anii 1950-1970, pastrandu-si rolul de leader mondial. Tehnologia mondiala este americana, iar bursele americane cuceresc noi piete.Se dezvolta societatile de intermediare si de asigurari, demonstrand vitalitatea si eficienta acestei piete financiare.

In domeniul bursier, perioada 1950-1970 este marcat de trei evolutii legate de aparitia si dezvoltarea informaticii si telematicii; inlocuirea opertorilor de bursa, insarcinati cu asigurarea echilibrului cotatiilor, cu ordinatoarele electronice.