Funcția de Control

Funcţia de control

1. Introducere:

Necesitatea funcţiei de control a finanţelor publice decurge din faptul că fondurile financiare publice constituite la dispoziţia statului aparţin întregii societăţi. Aceasta este interesată în: asigurarea resurselor financiare necesare satisfacerii nevoilor sociale; în dirijarea resurselor respective cu luarea în considerare a priorităţilor stabilite de autorităţi; în utilizarea resurselor cu maximă eficienţă economică, socială şi de altă natură; amortizarea intereselor imediate ale societatii cu cele de perspectivă la dimensionarea resurselor financiare puse la dispoziţia statului şi la orientarea acestora către diferite destinaţii.

Controlul exercitat de stat împiedică irosirea avutului public, previne efectuarea de cheltuieli ilegale, inoportune sau ineficiente, contribuie la repararea prejudiciului adus avutului public şi instaurarea ordinei şi a disciplinei în gestionarea banilor şi a altor valori publice.

Necesitatea controlului este cu atât mai stringentă cu cât în etapa actuală mai sunt încă memmbri ai societăţii care au o comportare reprobabilă, o atitudine de nepăsare faţă de avutul obştesc, încalcă disciplina muncii şi regulile de conveţuire în societate. Pentru a împiedica folosirea neraţională a resurselor materiale, de muncă şi băneşti, risipa, tendinţa de speculă şi înavuţire fără justă cauză, este necesar ca statul să exercite un control sistematic şi organizat asupra sectorului public al economiei.

Funcţia de control a finanţelor publice “urmăreştelegalitatea, necesitatea, oportunitatea şi eficienţa cu care instituţiile publice şi agenţii economici cu capital de stat utilizează în concret resursele băneşti de care dispun, fie proprii sau împrumutate ”.

Pentru aceste raţiuni majore, controlul financiar îşi dezvoltă o serie de funcţii cumulativ importante în atingerea unor obiective specifice:

a) funcţia de evaluare constă în estimarea unei situaţii la un moment dat, ca apreciere exactă şi concretă a realităţii, iar sugestiile pe care le implică sunt menite să completeze rezultatele şi să elimine cauzele perturbatoare;

b) funcţia preventivă se manifestă prin control anticipat destinat să evite şi să preîntâmpine tendinţele care ar necesita decizii corective; din această perspectivă se urmăreşte nu doar legalitatea, ci şi oportunitatea, necesitatea şi economicitatea actelor şi operaţiilor.

c) funcţia de documentare asigură cunoaşterea cantitativă şi calitativă a problematicii pe care o implică actul conducerii;

d) funcţia pedagogică reprezintă latura formativă a controlului aşa cum se degajă din popularizarea şi generalizarea experienţei pozitive sau din sancţionarea nuanţată a disfuncţiilor şi abaterilor constatate.

Totodată, legalitatea, oportunitatea, eficienţa, economicitatea şi realismul sunt condiţii cumulativ necesare pentru fundamentarea şi credibilitatea oricărui act ce ţine de controlul administrării banului public, al patrimoniului public şi privat al statului.

Controlul statului are o sferă largă de manifestare privind toate domeniile vieţii sociale care ţin de sectorul public:

- activitatea economică;

- activitatea cultural-educativă;

- activitatea de ocrotire medicală şi protecţie socială:

- activitatea de asigurări sociale de stat;

- activitatea de ordine publică;

- apărarea ţării;

- de promovare a relaţiilor cu celelalte state ale lumii.

Fiecare domeniu de activitate are trei mari obiective:

- cunoaşterea sarcinilor specifice domeniului respectiv- care vizează: producţia, repartiţia, schimbul şi consumul; dezvoltarea culturii naţionale, perfecţionarea procesului instructiv-educativ; îmbunătăţirea asistenţei medicale şi a protecţiei sociale etc.

- efortul financiar al statului în domeniul respectiv – efort care se exprimă în bani.

- efectele utile scontate ale acestei finanţări – exprimate în bani.