Împrumuturi și datoria publică

Elemente de analiza:

- Împrumut de stat;

- Denumirea împrumutului;

- Valoare nominla si valoare reala;

- Plasarea împrumuturilor de stat;

- Conversiune;

- Consolidare;

- Rambursare;

- Datorie publica;

- Serviciul datoriei publice;

- Datorie externa;

- Indicatori ai datoriei.

I. împrumuturile publice - aspecte generale, caracteristici:

- Deficitul bugetar impune apelul statelor la alte resurse financiare, astfel aparând creditul public cu ajutorul caruia aceste tari îsi procura complementul de resurse.

- Creditul public reprezinta expresia ansamblului operatiilor prin care statul isi procura o parte din resursele publice necesare acoperirii cheltuielilor publice, în conditiile de rambursabilitate si cu plata unei dobânzi sau cu acordarea altor avantaje subscriitorilor.

- Formele creditului:

1. contractare direca de stat (si asimilatele acestuia) a împrumuturilor angajate de la persoanele fizice sau/si juridice;

2. prin institutii specializate  banci, case de economii, case de asigurari sociale, case de pensii, societati de asigurari si reasigurari etc.  care colecteaza o parte din disponibilitatile banesti de pe piata si le pun la dispozitia statului (si asimilatelor sale) pe o perioada de timp determinata si în conditii clar precizate.

- Caracteristicile împrumutului de stat:

1. caracter contractual;

2. caracter facultativ, în rare cazuri, fortat (ex.împrumuturile fortate în caz de razboi)

3. are caracter rambursabil  statul stabileste termenul de rambursare;

4. asigura contraprestatie  dobânda sau castig.

- Destinatia împrumuturilor publice:

1. Necesitati de trezorerie

- Pe parcursul anului, poate exista o neconcordanta între termenele la care se incaseaza veniturile si cele la care se efectueaza cheltuielile. Pe timpul executiei bugetare, apar fie goluri de casa (când platile devanseaza încasarile), fie un plus de resurse.

- Golurile de casa ale bugetului public sunt acoperite cu ajutorul sumelor împrumutate de la alte institutii de stat, care înregistreaza un surplus de resurse financiare. în momentul incasarii veniturilor bugetare prevazute, suma împrumutata se restituie institutiei creditoare.

- daca resursele financiare disponibile ale institutiilor publice nu sunt suficiente pentru a acoperi golurile de casa ale bugetului, atunci se solicita împrumuturi, pe termen scurt, de la alti detinatori de resurse banesti de pe piata, inclusiv de la banca centrala (sub forma unui avans în contul veniturilor bugetare viitoare, în limitele si în conditiile prevazute de lege). Resursele banesti, împrumutate de la diversi detinatori publici sau privati, nu maresc masa monetara, ci numai o redistribuie. Resursele împrumutate de la banca centrala constituie o emisiune de bani fara acoperire. De asemenea, apelul la împrumuturi din necesitati de trezorerie poate avea consecinte negative asupra circulatiei monetare daca sumele obtinute nu se ramburseaza la termenele stabilite.

2. Necesitati de echilibru bugetar.

- Pentru finantarea deficitului bugetar, statul se împrumuta pe piata interna sau externa.

- Pentru împrumuturile contractate pe piata interna, pe termen scurt, se emit bonuri de tezaur. Emisiunea bonurilor de tezaur, în unele tari, este limitata prin lege, în timp ce în altele este nelimitata. Când nu este plafonata devine mijloc de echilibrare a bugetului de stat.

- în cursul anului, pentru acoperirea decalajului temporar dintre încasarile si platile din contul curent general al Trezoreriei statului, Banca nationala a României poate acorda împrumuturi, pe o perioada de cel mult 180 de zile si în conditii de dobânda la nivelul pietei, pe baza unor conventii incheiate cu Ministerul Finantelor. Suma totala a împrumuturilor acordate statului, de catre Banca nationala a României, nu poate depasi în nici un exrecitiu financiar anual echivalentul a 7% din veniturile bugetului de stat realizate în anul precedent, iar soldul permanent al împrumuturilor acordate si nerambursate nu poate