Modalități de finanțare a deficitului bugetar

Introducere

Deficitul bugetar a devenit un fenomen caracteristic al lumii contemporane. Un deficit bugetar cronic de proporţii poate provoca creşterea ratei inflaţiei, criza valutară, dificultăţi la achitarea datoriilor externe şi alte fenomene nedorite ce influenţeazã negativ procesul de stabilizare macroeconomică şi respectiv progresul economic.

Deficitul bugetar - definitie si caracteristici:

Activitatea economică a fiecărei ţări se desfãşoară potrivit unui mecanism economic, în care principala funcţie este cea de conducere şi reglare a proceselor economice. Un rol important în realizarea acestei funcţii revine pieţei concurenţiale, pe care se regleazã raportul de interese prin participarea agenţilor economici la formularea cererii şi ofertei, la înfãptuirea lor şi a echilibrului economic. În acest context, statul participă atât ca agent economic, cât şi ca autoritate publică, prin funcţia acestuia de a crea şi exercita cadrul legislativ. Statul influenţeazã derularea proceselor economice prin pârghiile economico-financiare la care poate apela: pârghia fiscală, pârghia vamală, cea a cheltuielilor publice. Piaţa generează, la rândul ei, factori de influenţã precum preţul, costul, profitul, dobânda etc. Cuantificat în formă monetară, acest mecanism financiar îl reflectă, de fapt, pe cel economic. Bugetul de stat deţine în cadrul sistemului financiar, 25-30%.

Din punct de vedere juridic, bugetul de stat reprezintã o lege, un act normativ (necesită aprobarea în parlament) cu caracter previzional (prevăzut pentru o perioadă de timp în viitor) şi obligatoriu, care prevede şi autorizează veniturile şi cheltuielile statului, pe durata unui an. Bugetul de stat reflectă optiunile de politică economică, socială şi financiară ale statului, referitoare la o perioadă de un an.

Unul din principiile de bazã ale elaborării bugetului de stat (ca de altfel a oricărui tip de buget) este echilibrul bugetar, dar daca acesta din urmă nu se realizează în mod automat, prin acoperirea cheltuielilor bugetare cu veniturile bugetare, spunem că bugetul se elaborează cu deficit de finanţare, care poartă numele de deficit bugetar.

Deficitul bugetar este opusul surplusului bugetar care are loc atunci când veniturile fiscale depăşesc cheltuielile publice.

Deficitul care se bazează pe diferenţa dintre suma cheltuielilor publice ocazionate cu plăţile prin transferuri şi cele pentru cumpărare de bunuri şi servicii publice şi suma veniturilor fiscale este considerat deficit primar. Dacă la deficitul primar se adaugă plăţile de dobânzi aferente împrumutului de stat, înscrise în buget sub formă de cheltuialã publică, se obţine deficitul total.

Atunci când bugetul de stat este raportat la o economie care asigura folosirea deplina a fortei de munca, se poate vorbi de buget ajustat în mod ciclic , care este definit ca surplusul sau deficitul bugetar care va exista daca economia asigura folosirea deplina a fortei de munca, adica daca venitul national obtinut este egal cu venitul national potential.

Deficitul total înregistrat într-un an poate fi divizat în douã componente:

1. deficitul structural, care are loc atunci când bugetul ajustat în mod ciclic este în deficit şi

2. deficitul ciclic, care este definit ca deficitul bugetar total minus deficitul structural

Cauzele aparitiei deficitului bugetar :

Sistemul economiei de piaţă aduce cu sine probleme ale deficitului bugetar împreunã cu altele, cum ar fi: rata inflaţiei sau şomajul.

Existenţa deficitului bugetar se datorează mai multor cauze, dintre care pot fi enumerate următoarele:

• scăderea producerii de bunuri şi servicii în economie, pe ansamblu (caz are loc micşorarea producerii de bunuri în cadrul ţării, scad veniturile directe ale persoanelor fizice şi juridice, iar, în consecinţă, scad veniturile la bugetul de stat. Deci, planul prevăzut pentru bugetul de stat nu se îndeplineşte) ;

• creşterea cheltuielilor în scopul realizării anumitor programe sociale;

• creşterea activităţii sectorului obscur al economiei (întreprinderile înceteazã să mai plătească impozitele datorate statului. Economia "tenebră" se deosebeşte de cea obişnuitã, "legală", prin faptul că firmele şi întreprinderile care funcţioneazã în cadrul acestei economii nu sunt înregistrate, deci nu plătesc impozite) ;

• creşterea cheltuielilor marginale ale producţiei sociale;

• emisiunea monetară în exces şi care să nu justifice o creştere economică.