Prime în asigurare mixtă

I. Asigurarile – istoric si legislatie

I.1 Scurtul istoric al asigurarilor

Un aspect esential in viata si evolutia omului, inca din cele mai vechi timpuri l-a constituit grija fata de viitor, teama combinata cu precautie si intelepciunea cu siguranta unui lucru implinit.

Asigurarea exprima in principal o protectie financiara pentru pierderile suferite de oameni sau companii datorate unor diverse riscuri.

Primele forme de organizare

- Contractele comerciale in evul mediu

Europenii au invatat sa-si redacteze contractele pentru a se proteja impotriva unor intamplari ulterioare. Multe contracte comerciale derulate in Evul Mediu prevedeau si modalitati de impartire a riscului. Acestea erau absolut necesare comerciantilor angajati in comertul la distanta. Faptul ca bunurile puteau fi transportate mai usor a insemnat totodatat ca acestea puteau fi mai usor de pierdut sau de furat. Obtinerea unui profit implica, de asemenea, si un grad mare de risc.

Asocierea un mod de reducere a riscului

Cel mai simplu mod de reducere a riscului este de a-l imparti. Pe baza contractelor comerciale s-au creat diverse tipuri de asocieri care ofereau protectie impotriva riscului. Cand unul din parteneri dorea sa transporte marfa, iar celalalt dispunea de o nava, ei se puteau asocia pentru a transporta marfurile la destinatie, a le vinde si a imparti profitul. Daca nava care efectua transportul nu ajungea la destinatie, partile imparteau pierderea.

Asigurarile maritime in evul mediu

Uneori, riscul de dauna era transferat in schimbul achitarii unei prime, separat de cheltuielile implicate de transport. Desi reprezentau tranzactii individuale, aceste activitati erau atat de inrudite, incat deseori erau incheiate in momente si locuri apropiate. Contractele de asigurare maritima veneau in intampinarea necesitatilor comertului medieval, ele fiind utilizate doar in masura in care cele doua parti ajungeau la un acord asupra elementelor contractului. Era mai usor sa inchei asigurari intr-un oras in care exista o anumita experienta in domeniu. Aceste orase

aveau reputatia unor piete de asigurare active. De-a lungul secolelor, pe masura ce schimbarile de ordin politic si tehnologic au influentat viata economica, centrele europene ale asigurarilor s-au orientat dinspre orasele italiene spre cele mai mari centre comerciale din nord-vestul Europei: Anvers, Amsterdam si Londra.

- Londra si cafeneaua asigurarilor

In evul Mediu, Anglia era considerata o natiune de comercianti. Comertul cu continentul european s-a concentrat in jurul porturilor din SE tarii si al capitalei, Londra. In secolul XV s-au utilizat modele de contracte de asigurare maritima de origine italiana. Comerciantii londonezi subscriau contracte de asigurare maritima de origine italiana si contracte de asigurari negociate de brokeri. Notarii intocmeau si eliberau politele si tot ei tineau registrele tuturor politelor incheiate. In anul 1576 a fost infiintata o Camera de Asigurari care a impus pana in 1690 ca toate politele semnate sa fie inregistrate la Royal Exchange. Printr-o hotarare a Parlamentului din 1601 se stabilea statutul legal al contractelor de asigurare maritima. Conform acestei hotarari, despagubirile din asigurare erau supuse sanctiunilor legale, iar guvernul urma sa impuna executia contractelor de asigurare si sa rezolve disputele. La sfarsitul secolului al XVII-lea, persoanele interesate in transporturi, sau care doreau sa investeasca in asemenea activitati, se intalneau la Cafeneaua Edward LIoyd's de pe strada Lombard, langa Royal Exchange.