Concentrări urban-industriale din nordul Italiei

Asezare geografica

Italia consista predominant dintr-o peninsula care se extinde în Marea Medtiterana, unde împreuna cu doua mari insule Sicilia si Sardinia creeaza diferite parti ale marii, ca si Marea Adriatica la nord-est, Marea Ionica la sud-est, Marea Tireniana la sud-vest si în final Marea Linguriana la nord-vest.

Muntii Apenini din centrul peninsulei, merg spre est, unindu-se cu Alpii, care apoi formeaza un arc, închizând Italia în nord. Aici se afla si o laguna aluvionara mare, Laguna Po-Venetia, strabatuta de Râul Po si de multi afluenti ai sai, care curg dinspre Alpi, Apenini si Dolomiti. Alte râuri cunoscute sunt Tiberul, Adige si Arno.

Cel mai înalt punct al Italiei este Muntele Alb (Monte Bianco) cu 4,808 m, dar Italia este mai ales asociata cu doi faimosi vulcani: acum adormitul Vezuviu în apropriere de Napoli si activul Etna în Sicilia.

Demografie

Italia este în general o omogenitate lingvistica si religoasa, totusi, cultura sa, economia sa si politica sa sunt diverse. Italia are a cincea densitate a populatiei europene ca marime, atingând 196 de oameni pe km2. Grupurile minoritare sunt mici, cele mai mari fiind cel vorbitor de limba germana în Tirolul de Sud (1991: 287.503 germani si 116.914 italieni) si cel de limba slovena lânga Trieste.

Alte grupuri minoritare cu limbi oficiale partiale sunt cele franceze în Valle d'Aosta; cele sarde în Sardinia; cele ladine în Dolomiti; si cele friuliene în regiunea Friuli-Venetia Giulia, toate patru limbi romanice. În plus exista alte câteva minoritati locale mici, ca si cele vorbitoare de Limba occitana în sudul vaii Piemontului; Limba catalana în orasele Alghero si Sardinia; Limba albaneza în saturile Calabria si Sicilia; si de dialecte grecesti vechi în satele din Calabria.

Desi Romano-Catolicismul este religia majoritara (85% din cetatenii nou-nascuti sunt în mod normal catolici) uramta de religia protestanta si cea iudaica, dar este constatata si o crestere a comunitatii musulmane imigrante.

Populatia: Tara numara aproximativ 56 411 000 locuitori (1861: 22 182 000 locuitori; 1901: 32 965 000 loc; 1961: 50 623 000), natalitatea 9,80/00, mortalitatea 9,60/00, populatia urbana fiind de 69%.

Orase principale dupa numarul de locuitori:

1. Roma-capitala 2 791 000

2. Milano 1 432 000

3. Napoli 1 206 000

4. Torino 992 000

5. Palermo 734 000

6. Geneva 701 000

7. Bologna 412 000

8. Florenta 408 000

9. Catania 364 000

10.Bari 353 000

11.Venezia 318 000

Italieni sunt circa 95%, peste 30 000 000 de italieni sunt cetateni ai altor tari. Populatia este concentrata în mare parte în jumatatea nordica si în deosebi în Câmpia Vaduzului si în zona apropiata (cu focarele Milano, Torino, Bolognia, Venezia). În Sudul (Mezzogiorno), principala concentratie de populatie este cea din jurul orasului Napoli. Cele mai putin populate zone sunt Alpii, insula Sardinia si sectorul peninsular la S de Napoli.

Cultura

Italia este bine cunoscuta pentru arta sa, cultura, si nenumeratele ei monumente, printre care si Turnul din Pisa si Coloseumul roman, dar si pentru mâncarea sa (pizza, pasta, etc.), vin, lifestyle, eleganta, design, cinema, teatru, literatura, poezie, arte vizuale, muzica (mai ales de opera), sarbatori, si în general pentru gust.

Renasterea europeana a parut în Italia între secolul XIV si secolul XV. Succesurile literale, ca si poezia lui Petrarch, Tasso, si a lui Ariosto si proza lui Boccaccio, Machiavelli, si a lui Castiglione, au exercitat o minunata influenta durabila pentru dezvoltarea cultutii vestice, la fel ca pictura, sculptura, si arhitectura, la care au contribuit giganti ca Leonardo da Vinci, Raffaello, Botticelli, Fra Angelico, si Michelangelo.

Influenta muzicala italiana a compozitorilor, precum Monteverdi, Palestrina, si Vivaldi s-a dovedit epocala; în secolul XIX, opera romantica italiana a excelat sub compozitorii Gioacchino Rossini, Giuseppe Verdi, si Giacomo Puccini. Artistii, scriitorii, regizorii, arhitectii, compozitorii si designerii contemporani italieni contribuie la semnificant la cultura vestica.