Relieful județului Neamț

Relieful judetului Neamt

Judetul Neamt ocupa un teritoriu asezat in jumatatea de E a tarii, incluzand o parte din Carpatii Orientali, Subcarpatii Moldovenesti si Podisul Central Moldovenesc.

Dispunerea in altitudine a reliefului conditioneaza individualizarea de tipuri de peisaj cu trasaturi particulare, integrate spatiului montan si extramontan.

Intalnim si zone joase, versanti ai vailor, culmi si platouri montane.

Teritoriul judetului Neamt are o dispunere de urias amfiteatru natural cu fatada expusa catre E; partea vestica se sprijina pe culmile inalte ale muntilor vechi, cristalini si sedimentar, joase de flis, a dealurilor si depresiunilor subcarpatice, a colinelor si luncilor joase din Podisul Moldovenesc.

Marile unitati de relief care includ in cuprinsul lor parti din teritoriul judetului Neamt sunt: Carpatii Orientali, Subcarpatii Moldovenesti si Podisul Moldovenesc.

I. Regiunea montana:

- Muntii Budacului

- Muntii Haghimas

- Muntii Ceahlau

- Muntii Tarcaului

- Muntii Stanisoarei

II. Subcarpatii:

- Depresiunea Neamt

- Depresiunea Cracau-Bistrita

- Depresiunea Tazlau

III. Regiunea de podis: -

- Podisul Barladului

- Dealurile piemontane pericarpatice

- Culoarul Moldova-Siret

Cel mai vechi teritoriu muntos s-a format in paleozoic ca urmare a miscarilor hercinice, care au pus in loc sisturile cristaline, reprezentate prin micasisturile, sisturi cu sericit, sisturi cu clarit, gnaisuri, calcare cristaline, etc.

Peste marginea estica a muntilor cristalini s-au depus stive groase de roci sedimentare, in intervalul strategic triasic-cretacic mediu.

Dintre acestea mai reprezentative sunt calcarele recifale masive si conglomeratele care ocupa o fasie lata de cativa km. in partea de V a judetului.

Din cretacicul inferior, in geosinclinalul carpatic incepe acumularea seriei sedimentare de flis care cunoaste in timp si spatiul marii variatii de facies petrografic.

Astfel la alcatuirea formatiunilor de flis participa alternant gresii si microconglomerate, marne si marnocalcare, argile si sisturi, conglomerate si calcare. Conturarea subunitatilor structural-tectonice din zona de flis s-a facut in timpul miscarilor orogenice din faza alpina, care au dus la incretirea stratelor in cute orientale consexvent de la NNV catre SSE.

Evenimentul cel mai important pentru evolutia ulterioara a reliefului a fost punerea in loc a panzelor de sariaj, care se succed de la V E, ultima panza si cea mai recenta, flancand cu parfera frontala depresiunea subcarpatica. Structura in panza a masei muntoase a influentat evolutia morfologica numai in tendintele ei generale, in timp ce trasaturile morfologice de amanunt au fost determinate de variatiile naturii rocilor si de situatiile structurilor locale.

Latimea zoneu de flis, este de 35-40 km. constituind principala masa muntoasa de pe teritoriul judetului Neamt.

In miocen, la E de muntii flisului, in geosinclinalul subcarpatic se acumuleaza depoyite fin-detritice cu sare (salifer).

Marnele, argilele, gresiile, nisipurile, conglomeratele miocenului subcarpatic sunt cutate in pliuri largi, cu caracter de sinclinali si anticlinali.

Contractul Subcarpatilor cu Podisul Moldovenesc se face printr-o linie tectonica de incalecare (falia pericarpatica).

In alcatuirea geologica a Podisului Moldovenesc intra depozite acumulate in sarmatianul mediu, formate din gresii, marne, nisipuri, calcare colitice.

RELIEFUL MUNTOS

In judetul Neamt, intalnim forma de culmi, platouri si varfuri izolate, fragmentate se vai adanci, orientate, transversal, longitudinal sau diagonal. Cu o dispunere in trepte care cad de la V catre E, exista si exceptii de la aceasta dispunere si anume existenta vatiatiilor de facies petrografic cu referire mai exact la variatiile asupra alcatuirii, structurii infatisarii, etc. a acestui sistem.

Varietatea rocilor predomina in cadrul reliefului muntos, din judetul Neamt de la roci cu duritate mare la roci mai putin rezistente. Primele apar pe conglomeratele de pe Ceahlau sau pe gresiile de Tarcau (mai exact zona central-estica). Celelalte cu o rezistenta scazuta la eroziune su denudatie pot fi intalnite pe culmile joase deyvoltate pe marne si argile sau a depresiunilor intramontane de eroziune diferentiala.