Repartiția geografică a principalelor elemente climatice

Referat
7/10 (1 vot)
Domeniu: Geografie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 14 în total
Cuvinte : 4764
Mărime: 120.43KB (arhivat)
Publicat de: Zamfir Pîrvu
Puncte necesare: 6

Extras din referat

1. Temperatura aerului si a suprafetei solului

1.1. Temperatura aerului

Distributia spatiala a temperaturii aerului este influentata de factorii climatogenetici: factori radiativi si astronomici, factori dinamici si de natura suprafetei subiacente active, in primul rand a naturii sale, acvatica sau continetala. In cazul suprafetelor continentale, gradul de variabilitate, adica diversitatea de actiune ca factor climatogenetic este mare, toate componentele acesteia actionand in grad diferit.

Relieful se detaseaza in principal prin altitudine, expozitia si panta versantilor, morfologie, dar si alti factori ca : vegetatia, solurile, gradul de umezire al suprafetei terestre, stratul de zapada, sub influenta actiunii antropice.

Pentru a compara diferite teritorii, se utilizeaza metoda aducerii la nivelul marii a temperaturilor medii, utilizandu-se gradientii termici verticali specifici diferitelor arii. Sunt definitorii distibutiile temperaturii medii ale aerului din lunile caracteristice.

Repartitia temperaturii aerului este redata pe harta prin linii care unesc puncte cu aceleasi valori de temperatura, denumite izoterme. Izotermele au trasee mai uniforme pe oceane, decat pe continente.

In luna ianuarie

In emisfera sudica, temperaturile medii lunare depasesc 28°C in America de Sud, 32°C in Marele Desert Australian, iar in restul emisferei distributia izotermelor este conforma cu latitudinea, intre ecuator si latitudinea de 40°, tarmurile estice fiind mai calde.

In vara australa, distributia izotermelor este conforma cu latitudinea, in centrul Antarcticii inregistrandu-se valori medii asemanatoare celor din N-E Asiei.

In emisfera nordica, izoterma de 0°C, coboara mult spre sud pe tarmurile rasaritene si in ariile centrale ale marilor continente si urca la latitudini mari, pe tarmurile apusene. In Europa de vest, izoterma de -2°C are directia N-S, iar cele de -4°C si -6°C, au in Europa Centrala si de Nord, directia de la N-V spre S-E. In Europa de est, izoterma de -8°C si - 10°C, are directia V-N-V – E-S-E, marcand distantele mari pana la care ajung in interiorul continetului.

Valorile medii extreme sunt in Europa de 12°C, in Gibraltar si de -24°C, in nordul Muntilor Urali. Influenta curentului Golfului este prezenta pe intreg tarmul vestic al Europei, astfel, la aceeasi latitudine, media lunii ianuarie este de -4°C, in Suceava si de 6°C in Peninsula Bretagne.

Temperaturile medii cele mai scazute sunt in centrul Groenlandei de -47°C, in conditiile unei altitudini de peste 3000 m, valoare inregistrata in climat arctic continental si de -50°C, in climat subarctic continental excesiv in depresiunile montane Oimeakon si Verhoiansk.

In luna iulie

In emisfera sudica sunt existente temperaturile moderate iernii australe. Izoterma de 0°C trece prin Tara de Foc, Tasmania si insula sudica a Noii Zeelande.

Tarmurile Antarctidei sunt delimitate de izotermele de -15°C si -20°C, in timp ce in aria centrala, temperaturile medii coboara intre -50°C si -70°C.

In emisfera nordica temperaturile medii lunare, mai mari de 30°C se inregistreaza, in nordul Mexicului, nordul Africii, Asia de S-V, Tibet, China.

In Iran si Afganistan, temperaturile medii sunt peste 36°C. Zona cea mai calda se situeaza in centrul Saharei, unde se depasesc 40°C. In zona ecuatoriala, temperaturile medii sunt in jur de 24°C, iar la latitudinea nordica de 50°C, se inregistreaza medii de 10 °C.

Temperatura medie anuala cea mai scazuta de pe Terra s-a inregistrat la Vostok, in Antarctida de -88.3°C, iar cea mai ridicata la Tripoli, in Libia de 58°C.

In tara noastra s-a inregistrat la Ramnicelu (Ion Sion), in judetul Braila, fiind de 44.5°C, in anul 1951, iar minima absoluta, de -38.5°C, la Bod, in judetul Brasov, in anul 1942.

Amplitudinile medii anuale sunt ridicate in emisfera nordica, depasind 40°C in Siberia, iar in emisfera sudica depasesc 20°C in Kalahari si centrul Australiei.

Oceanul Planetar prezinta amplitudini medii anuale de sub 10°C, ca si in zonele continentale, exceptie facand Oceanul Inghetat, care prezinta in Marea Norvegiei amplitudini de 10-20°C, iar in rest, de peste 20°C.

Cea mai mare amplitudine medie anuala se produce la Verhoiansk, in N-E Rusiei, valoarea fiind 65.4°C.

Cea mai scazuta amplitudine medie anuala se inregistreaza in Insulele Marshal, din Oceanul Pacific, valoarea fiind 0.4°C.

Amplitudinea maxima absoluta s-a inregistrat tot la Verhoiansk, la valoarea de 103.5°C (dife-renta intre maxima absoluta de 33.7°C si minima absoluta de -69.8°C).

Preview document

Repartiția geografică a principalelor elemente climatice - Pagina 1
Repartiția geografică a principalelor elemente climatice - Pagina 2
Repartiția geografică a principalelor elemente climatice - Pagina 3
Repartiția geografică a principalelor elemente climatice - Pagina 4
Repartiția geografică a principalelor elemente climatice - Pagina 5
Repartiția geografică a principalelor elemente climatice - Pagina 6
Repartiția geografică a principalelor elemente climatice - Pagina 7
Repartiția geografică a principalelor elemente climatice - Pagina 8
Repartiția geografică a principalelor elemente climatice - Pagina 9
Repartiția geografică a principalelor elemente climatice - Pagina 10
Repartiția geografică a principalelor elemente climatice - Pagina 11
Repartiția geografică a principalelor elemente climatice - Pagina 12
Repartiția geografică a principalelor elemente climatice - Pagina 13
Repartiția geografică a principalelor elemente climatice - Pagina 14

Conținut arhivă zip

  • Repartitia Geografica a Principalelor Elemente Climatice.doc

Alții au mai descărcat și

Amenajarea Turistică a Stațiunii Balneoclimaterice Covasna și Împrejurimi

Prezentul studiu are la baza oportunitatea dezvoltarii si diversificarii ofertei turistice pentru statiunea balneoturistica Covasna. “Statiunea...

Japonia

Japonia este o tarã prin excelentã insularã, situatã în nord-vestul oceanului pacific. Japonia este fãrã indoialã statul care a înregistrat cea mai...

Județul Timiș

1.Localizarea geografica si caracterizarea judetului 1.1. Scurt istoric Istoria judetului se pierde in timp, fiind mentionate inca din...

Rolul Carpaților

Unitati montane. Carpatii românesti Carpatii românesti fac parte din marele lant muntos alpino-carpato-himalayan, aparut în urma orogenezelor...

Te-ar putea interesa și

Studiu de Mediu al Municipiului Pitești

Introducere Calitatea mediului este o noţiune complexă, care cuprinde numeroase aspecte ale raportului om-natură. Utilizând acest termen se are...

Caracteristici Climatice ale Depresiunii Dornelor

INTRODUCERE Lucrarea de faţă are ca titlu ”Caracteristici climatice ale Depresiunii Dornelor” și reprezintă rodul unei activităţi de documentare...

Riscurile de inundație în bazinul hidrografic al râului Tur

INTRODUCERE Ipoteza acestei lucrări este de a identifica care sunt riscurile hidrologice ce se regăsesc în arealul bazinului hidrografic al râului...

Particularități climatice ale Municipiului Vatra Dornei

Introducere Meteorologia este ştiinţa care studiază proprietăţile fizice ale atmosferei şi legile de formare, de dezvoltare, ale tuturor...

Podișul Dobrogei de Sud

Introducere În elaborarea lucrării s-a luat în considerare exploatarea fondului de informații meteorologice al Centrului Meteorologic Regional...

Dezvoltarea turismului și valorificarea potențialului turistic al Lugojului și zonei înconjurătoare

1.1 Noţiuni generale privind conceptele de turism şi piaţă turistică 1.1.1 Conceptul de turism In legătură cu originea conceptului de turism în...

Masivul Bucegi - caracterizare climatică și topoclimatică

INTRODUCERE Masivul Bucegi, prin aşezarea sa geografică, în vecinătatea uneia dintre cele mai circulate legături transcarpatice (valea Prahovei),...

Munții Meseș, Plopiș, Depresiunea Simleului

I. Munţii Meseş şi Munţii Plopiş Munţii Meseş şi Plopişului reprezintă “peninsulele” nordice ale Munţilor Apuseni, având forma unui “V”, între...

Ai nevoie de altceva?