Rezervația Naturală Galapagos

Conceptul de "parc national" a fost definit la New Dehli in 1969. El prevedea ca: "un parc national"

- este un areal relativ intins, unde unul sau mai multe ecosisteme nu sunt material alterate de

exploatarea si ocuparea umana, unde speciile de plante si animale, aspectele geomorfologice si habitele sunt un peisaj natural de o mare frumusete;

- unde autoritatea cea mai competenta a tarii a luat masuri de prevenire sau eliminare cat mai

curand posibila a oricarei exploatari sau locuiri a intregului areal, sa intareasca efectiv respectul fata de factorii ecologici, geomorfologici sau estetici, care au justificat stabilirea lui;

- unde vizitatorilor le este permisa intrarea in conditii speciale pentru scopuri de cercetare,

educative, culturale si recreative." (Prospection of Man's Natural Environment,Warshawa, 1973, Polish Academy of Science)”

Situat la 1.000 de kilometri in larg de Ecuator, in Oceanul Pacific, acest arhipelag format din 19 insule constituie o rezerva nationala exceptionala "amenintata de specii invadatoare, de turism si de imigrarea crescuta", este de parere Comitetul Organizatiei Natiunilor Unite pentru educatie, stiinta si cultura (UNESCO), reunit la Christchurch, in Noua Zeelanda, pentru sesiunea sa anuala. Oficial poarta denumirea de "Colon Arhipelago" (arhipelagul lui Columb), însā cunoscute sunt ca Insulele Galapagos sau insulele ţestoaselor

Istoria efectelor daunatoare ale omului asupra insulelor se intoarce in timp pana in jurul anului 1600 cand corsarii au adus pe insule capra si au vanat broasca testoasa pentru hrana.De indata ce colonistii au ajuns pe insule acestia au adus cu ei o gama larga de animale domestice dintre care unele s-au salbaticit creeand populatii salbatice de caini pisici porci capre soareci furnica-de-foc planta de guava si arboreal de chinina. Plantele introduce s-au imprastiat indeosebi in munti facand concurenta speciilor locale. Cateva specii deja sunt considerate a a fi periculoase speciilor native.

Presiunile sociale si ecologice impuse de populatia in continua dezvoltare din zonele populate ale Galapagosului au creeat ingrijorare la nivel national si international

Intre 1982 si 1990 rata de crestere a populatiei a atins pragul de 6% in special datorita imigratiei dinspre Ecuador.In cursul anului 1996 un pas inainte referitor la aceasta zona a fost introducerea unui amendament al Constitutiei Ecuadorului care confera independenta din punct de vedere legislativ i-elor Galapagos.Din acel moment a fost posibil restrictionarea migratiei comertului si drepturilor de proprietate in Galapagos. Doua organizatii lucreaza in tandem pentru conservarea insulelor: Parcul National Galapagos (GNP) care incearca sa pastreze resursele naturale ale i-lelor in cea mai buna stare de conservare posibila si Statiunea de Cercetare Charles Darwin care conduce si faciliteaza procesele de cercetare din Insulele Galapagos.

Guvernul Ecuadorian a declarat Insulele Galapagos parc national pe data de 4 iulie 1959. Simultan in Belgia Fundatia Charles Darwin a fost creeata marcand astfel centenarul publicarii lucrarii “Originile Speciilor” ale lui Darwin .In acelasi an guvernul Ecuadorian a alocat 97% din totalul teritoriului arhipelagului Parcului National Galapagos care implica responsabilitatea unor proiecte de conservare a vietii salbatice;proiecte care include protejarea populatiilor in pericol ,radicarea si controlul speciilor introduce si managementul activitatilor recreative si turism .

Statiunea Charles Darwin pentru cercetari a fost construita pe insula Santa Cruz fiind inaugurate pe data de 20 Ianuarie 1964 .Astazi Statiunea de Cercetare Charles Darwin o organizatie internationala non-profit actioneaza drept ramura stiintifica a Serviciului Parcului.Oamenii de stiinta de la statiune controleaza procesul de conservare bazata pe cercetare si antrenarea de ghizi ecologisti.

Mai tarziu in 1968 Serviciul Parcului National Galapagos a fost creeat si astazi pe insula , grupuri mai mari de 20 de vizitatori sunt conduse de naturalisti certificate. Aceasta politica este impusa pentru reducerea impactului asupra ecosistemului si deja destul de fragil cat si instituirea unui climat mai retras si privat insulelor Arhipelagul, nascut dintr-un lant muntos vulcanic, numara cateva sute de specii de animale care constituie atractia celor peste 100.000 de turisti care vin anual sa viziteze insulele. Dezvoltarea necontrolata a turismului, cu 150% in ultimii 15 ani, a dus la cresterea imigrarii si a traficului intre insule si la introducerea unui numar crescut de specii invadatoare care tulbura echilibrul ecosistemului, spune UNESCO intr-un comunicat.

O alta amenintare o constituie pescuirea ilegala a pana la 300.000 de rechini care traiesc in apele teritoriale ale arhipelagului. Zeci de specii de animale sunt endemice (traiesc exclusiv pe teritoriul arhipelagului) de aceea "insulele vrajite" (las encantadas) sunt considerate un fel de muzeu si laborator natural. Inscrierea arhipelagului Galapagos in lista Patrimoniului mondial aflat in pericol permite acordarea de asistenta imediata Ecuadorului, in cadrul Fondului patrimoniului mondial. Decizia a fost luata in urma unei misiuni de evaluare a starii de conservare a parcului national Galapagos (creat in 1959) si a rezervatiei sale marine. Alaturi de Insulele Galapagos a mai fost inclus in lista Patrimoniului mondial in pericol parcul national senegalez Niokolo-Koba, situat pe malul raului Gambia, care adaposteste mai ales specii de antilope de talie mare, amenintate de braconaj si de proiectul unui baraj pe apa, care urmeaza sa fie construit la cativa kilometri in amonte de parc. Lista Patrimoniului mondial numara 830 de locuri naturale situate in 139 de tari. Comitetul va decide anul acesta identitatea altor 45 de locuri naturale si cladiri care vor fi incluse in Patrimoniul mondial. (MEDIAFAX)

Insulele Galapagos sunt ameninţate de poluarea socială şi economică. Aceasta locaţie unică este recunoscută pentru speciile sale endemice cum sunt balenele cu cocoaşă, broaştele ţestoase, albatroşii şi bâtlanii. Insulele au fost considerate mult timp o destinaţie turistică de primă importanţă, dar turismul excesiv a dus la includerea lor pe lista UNESCO a siturilor pe cale de dispariţie. Aşezarea la Ecuator şi izolarea insulelor Galapagos, care de altfel se numără printre cele mai izolate locuri din lume, au dus la dezvoltarea unui ecosistem unic, cu o biocenoză specială şi unică pe Glob.

Caracteristici meteorologice

Pe arhipelag se disting două anotimpuri, unul ploios în intervalul ianuarie-iulie şi unul secetos din iulie până în decembrie. Perioada rece este cuprinsă între mai şi iulie, când temperatura coboară până la 18-20°C. Uraganul „El Nino” bântuie regiunea din preajmă, fiind unul dintre fenomenele meteorologice care afectează întreg Oceanul Pacific. Aceasta face ca precipitaţiile pe insule să fie imprevizibile, generând atat secete cât şi ploi torenţiale. Pe insula Isabela, una din insulele mari ale arhipelagului, se află muntele Azul cu cel mai înalt vârf din zonă – 1689m.