Cuprins
- 1. Introducere în gastronomia țării de origine a preparatului culinar realizat (original)
- 2. Prezentarea generală a preparatului original
- 2.1. Denumirea preparatului culinar original
- 2.2. Componentele principale care stau la baza obținerii preparatului
- 2.3. Apartenența la o grupă de preparate culinare
- 2.4. Caracterizarea generală a preparatului culinar original
- - o scurtă prezentare generală a preparatului original
- - enumerarea și descrierea ingredientelor în ordine descrescătoare a gramajului
- - evidențierea diferențelor dintre rețeta clasică și cea originală (se va avea in vedere prezentarea atât a rețetei clasice cât si a celei originale cu evidențierea diferențelor dintre acestea, proveniența preparatului clasic)
- 3. Fișa tehnologică de obținere a preparatului culinar original
- 3.1. Denumirea preparatului
- 3.2. Grupa de preparate
- 3.3. Caracterizarea preparatului
- 3.4. Componente
- Tabel Materiile prime/auxiliare utilizate la obținerea preparatului original
- Materii prime U/M Cantitate brută/10 porții Gramajul pentru o porție produs finit
- Notă: toate ingrediente vor fi prezentate având ca unitate de măsură Kg sau L.
- 3.5. Valoarea energetică a preparatului culinar/porție inclusiv conținutul în proteine, lipide și glucide/porție.
- Tabel Compoziția în nutrienți și valoarea energetică a preparatului original
- Materii prime Cantitate/1porție Proteine (g) Lipide (g) Glucide (g) Valoare energetică (Kcal)
- 3.6. Schema tehnologică de obținere a preparatului culinar
- 3.7. Proces tehnologic
- - verificarea calității materiilor prime (recepție calitativă)
- - recepție cantitativă
- - operații pregătitoare
- - tehnica preparării
- - mod de preparate și servire
- - verificarea calității preparatului
Extras din referat
1. Introducerea în gastronomia țării de origine a preparatului culinar realizat (original)
Bucătăria românească este diversă, cuprinde nenumărate obiceiuri și tradiții culinare, mâncăruri specifice, împreună cu obiceiuri provenite prin intersectarea culturii gastronomice cu tradiții ale altor popoare, cu care poporul român a intrat în contact de-a lungul istoriei. Ea a fost influențată de bucătăria balcanică, germană, sârbească, italiană, turcă, și maghiară, și nu numai, știut fiind faptul că diversitatea gusturilor și rafinamentul preparatelor din toate țările lumii sunt apreciate de marii cunoscători ai tradițiilor popoarelor.
Cultura gastronomică a poporului român a moștenit numeroase obiceiuri culinare: de la romani vine plăcinta, cuvânt care a păstrat sensul inițial al termenului latin placenta, turcii au adus ciorba de perișoare, grecii musaca, de la bulgari există o largă varietate de mâncăruri cu legume, cum ar fi zacusca, iar șnițelul vine de la austrieci.
Influența bisericii asupra poporului român (religia creștină) încă de la începuturile formării sale, a produs în cultura gastronomică românească, o varietate de preparate specifice unor anumite perioade din an dar și sezoniere.
2. Prezentarea generală a preparatului original
Găsit în mod tradițional în diferite bucătării europene, termenul de ruladă provine din cuvântul francez „rouler”, care înseamnă „a rostogoli”.
O ruladă pe bază de carne constă, de obicei, dintr-o felie de carne rulată în jurul unei umpluturi, cum ar fi brânza, legumele sau alte tipuri de carne, poate fi înăbușită, acoperită cu vin sau sos și rumenită la cuptor. Ruladă formată poate fi asigurată cu scobitori, frigărui metalici sau legată cu sfoară.
-
În bucătăria italiană, ruladele sunt cunoscute sub numele de involtini (singular involtino). Involtini pot fi felii subțiri de carne de vită, porc sau pui rulate cu o umplutură de brânză rasă (de obicei brânză parmezan sau Pecorino Romano), uneori ou pentru a da consistență și o combinație de ingrediente suplimentare, cum ar fi pesmet, alte brânzeturi, prosciutto tocat, șuncă sau cârnați italieni, ciuperci, ceapă, usturoi, spanac, pinoli (nuci de pin) etc. Involtini (formă diminutivă de involti) înseamnă „pachete mici”. Fiecare involtino este ținut împreună de o scobitoare din lemn, iar felul de mâncare este de obicei servit (în diferite sosuri: roșu, alb, etc.) ca al doilea fel. Când este gătit în sos de roșii, sosul în sine este folosit pentru servirea pastelor la primul fel, oferind un gust consistent întregii mese.
Sub forma comună de ruladă, există mai multe feluri de mâncare, cum ar fi:
- Paupiette, ruladă de vițel franceză umplută cu legume, fructe sau ceva dulce;
Preview document
Conținut arhivă zip
- Caiet practica gastronomie.docx