Clorură de sodiu

Clorura de sodiu este o sare minerală, cristalină, cu formula chimică NaCl, fiind formată dintr-un metal alcalin (natriul) şi un element halogen (clorul).

În alimentaţie, forma uzuală în care se foloseşte clorura de sodiu, poartă numele de sare de bucătărie. Ea are utilizări condimentare, folosindu-se şi ca şi conservant.

În natură, clorura de sodiu se găseşte sub formă de sare haloidă, purtând numele de halit.

Sarea de ocnă nepurificată, pe lângă clorură de sodiu, conţine şi alte elemente (magneziu, iod, sulf, potasiu, etc.). Ea poartă denumirea de sare gemă.

Clorura de sodiu naturală - structură, geneză

Din punct de vedere chimic, această sare se formează pe baza a două elemente extreme, deosebit de reactive sodiul (metal alcalin monovalent din grupa I) şi clorul (element halogen electronegativ din grupa a VII).

Clorura de sodiu, în natură formează depozite în apa de mare, la suprafaţa solului sau la adâncime. Ea se formează în urma reacţiei:

HCl + NaOH = NaCl + H2O

Ca mineral natural, clorura de sodiu are o structură cristalină, lucioasă, transparentă sau translucidă, sticloasă, incoloră sau colorată în diferite nuanţe (cenuşie, albă, albăstruie, neagră).

Clorura de sodiu se dizolvă în apă până la saturaţie (peste un anumit grad de concentraţie, apa nu mai dizolvă această sare). În apa mărilor şi oceanelor lumii, NaCl se află în stare solubilizată.

În natură, în cantităţi mici, fără să formeze depozite, clorura de sodiu se formează mai peste tot. La fel se întâmplă şi în organismul omului. În principiu, în lipsa unor stări fiziologice deteriorate, omul nu are nevoie de clorură de sodiu din sursele exterioare, deoarece această sare se fabrică cu uşurinţă în corp, cu condiţia existenţei materiei prime (sodiu şi clor). De aceea, este bine să se asigure necesarul optim de sodiu şi de clor din surse naturale, în care cele două elemente sunt bine reprezentate şi legate de structuri organice, de unde se eliberează treptat.

Sarea de bucătărie, este denumirea populară a clorurii de sodiu (NaCl), sarea de sodiu a acidului clorhidric. Sărurile rezultă din reacţia chimică dintre un acid şi o bază. Sarea de bucătărie se obţine prin reacţia dintre acid clorhidric şi hidroxid de sodiu:

Rezultă: clorură de sodiu ( NaCl ) + apă (H2O).

Clorura de sodiu, NaCl, numită şi sare gemă(sare de bucătărie)este una dintre

substanţele cele mai răspândite din natură.Numai în apa mărilor există 2,6-2,9%apă.

Izvoarele de apă sărată precum şi lacurile sărate conţin şi ele cantităţi apreciabile

de NaCl.

Zăcămintele de sare gemă rămase după evaporarea mărilor sau a lacurilor care au existat

în epoci geologice conţin NaCl in amestec cu alte săruri uşor solubile de exemplu

KCl sau MgCl2, cu săruri greu solubile cum e CaSO4,uneori chiar şi cu argile

bituminoase,toate acestea însă în cantităţi mici.

Întrebuinţările NaCl sunt numeroase. Ea se utilizează la prepararea clorului,a hidroxidului de sodiu şi a sodiului metalic,la prepararea acidului clorhidric,sulfatului,de sodiu,a hipocloriţilor şi a cloriţilor,în unele procese metalurgice pentru”prăjiri clorurante”,pentru prepararea unor glazuri ceramice în industria săpunurilor,în tăbăcărie(NaCl împiedică dezvoltarea bacteriilor),în amestecuri frigorifice,pentru topirea gheţii şi zăpezii,etc.Cantităţi mari de NaCl se folosesc în alimentaţie.Soluţia 0,86%de NaCl pură este folosită in medicină ca ser fiziologic ,izotopic cu serul sângelui. Prisme din cristale de clorură de sodiu sunt folosite în spectroscopie.

Compoziţie chimică

NaCl este format din: 39,4% Na şi 60,6% Cl.

Din punct de vedere al compoziţiei cimice, în saline conţinutul în NaCl este pentru sarea albă de 99,94% la Slănic Prahova şi între 99,8 până la 99,6% la celelalte saline, cu calitatea cea mai slabă – sortul de sare vânată, cu conţinut în jur de 97 până la 99%.

Masa mol este de 58,45. Cristalizează în reţea ionică de tip cub cu feţe centrate, în care fiecare ion de Cl- este înconjurat la distanţă agală de 6 ioni de Na+ şi invers, rezultând o coordonare Na: Cl= 6: 6, ionii de Na+şi de Cl- ocupând alternativ modurile reţelei cristaline. Are d. 2,1- 2,6; p. t 804o c, p. f. 1440o c, luciul sticlos, duritatea 2, casantă, clivaj perfect după suprafaţa de cub.

Proprietăţi fizice şi mecanice

Greutatea specifică a sării este cuprinsă între 2,00- 2,2 tf/m3 referindu-ne la sarea pură, fără intercalaţii.