Determinarea Pesticidelor din Miere

Referat
8/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 12 în total
Cuvinte : 3564
Mărime: 27.14KB (arhivat)
Publicat de: Stancu Spiridon
Puncte necesare: 7
Universitatea “Stefan cel Mare” Suceava Facultatea de Inginerie Alimentara Controlul si Expertiza Produselor Alimentare

Cuprins

  1. Introducere
  2. I. Pesticidele. Prezentare generala
  3. II. Cromatografia de gaze. Prezentare generala
  4. III. Determinarea pesticidelor organoclorurate din miere prin tehnica GC-MS
  5. Bibliografie

Extras din referat

I.Pesticidele.Definiţie. Prezentare generală.

Generalitati despre pesticide Sub numele de pesticide se grupeaza o serie de substante chimice toxice,intrebuintate in agricultura in vederea protectiei plantelor fata de boli si diversi daunatori,asiguranduse astfel obtinerea unor recolte mari si stabile.Termenul de pesticid a fost preluat din limba engleză, în care are sensul de antidăunător, „pest” însemnând insectă dăunătoare.

Preparatele contra daunatorilor,au fost cunoscute de foarte mult timp.Datorita progreselor in chimia de sinteza,s-au putut obtine cele mai numeroase si eficace substante.Nu s-a putut realiza dezideratul de a gasi substante nocive numai pentru daunatori si netoxice pentru om sau animale si insecte folositoare.

Toate acest substante sunt periculoase in diferite grade, unele reprezentand toxici dintre cei mai puternici.

Pentru om, riscul de intoxicatie, acuta sau cronica, poate fi de natura profesionala, accidentala sau voluntara si prin contaminarea mediului inconjurator – sol, surse de apa, alimente, aer – cu mari implicatii ulterioare.

Compozitia chimica a pesticidelor

Pesticidele sunt substante cu actiune biologica deosebit de ridicata, utilizate pentru combaterea bolilor, daunatorilor si buruienilor si prezinta o structura chimica variata. Aceste substante de uz fitosanitar reprezinta substante chimice sau combinatii de substante chimice, care se impart in functie de actiunea lor asupra agentilor fitopatogeni in: bactericide, fungicide, erbicide, insecticide, raticide, acaricide.

Tot in categoria pesticidelor intra: produsele care se folosesc pentru tratarea pre si postrecolta a fructelor si legumelor precum si alte asemenea produse care au ca scop cresterea vigorii si rezistentei, reglarea dezvoltarii si fructificarii plantelor.

Aceste substante fitofarmaceutice sunt preparate pe baza de sulf, mercur si compusii acestora, fosfor organic cu toxicitate redusa.

Tinand cont de toxicitatea cronica a pesticidelor, ca rezultat al insumarii in timp a efectelor unor doze mici repetate, prin reglementari specifice au fost stabilite Limitele Maxime Admisibile (LMA) de reziduuri in produsele agroalimentare. Limitele Maxime Admise, exprimate in ppm sau mg substanta activa/Kg. produs alimentar, reprezinta concentratiile lipsite de nocivitate si prin aceasta o masura de profilaxie. Pentru incadrarea in aceste limite se impune respectarea cu rigurozitate a dozelor la hectar precum si a timpilor de pauza.

Termenul de pesticid a fost preluat din limba engleză, în care are sensul de antidăunător, „pest” însemnând insectă dăunătoare.

Pesticidele, întrebuinţate în agricultură, pot fi ingerate ca reziduuri o data cu alimentele provenite din culturile vegetale. Ele au potenţial cancerigen.

Clasificarea pesticidelor

Clasificarea pesticidelor se face după mai multe criterii: originea lor, acţiunea antidăunătoare, forma fizică de prezentare, structura chimică, etc. Astfel, unele din ele sunt de origine minerală (de exemplu săruri de As, Ba, Cu, Hg, Pb) şi altele sunt de origine vegetală (nicotina, veratrum, stricnină). Majoritatea sunt însă produşi organici de sinteză (esteri organofosforici, derivaţi organohalogenaţi, nitroderivaţi aromatici, derivaţi carbamici, compuşi fenolici şi compuşi organometalici).

După structura chimică, pesticidele se clasifică în:

• pesticide organoclorurate;

• pesticide organofosforice;

• pesticide organocarbamice, respectiv tiocarbamice;

• pesticide nitrofenolice.

După natura daunătorului combătut, pesticidele pot fi:

- insecticide (pentru combaterea insectelor dăunătoare, transmiţătoare de boli omului sau animalelor domestice);

- erbicide (pentru distrugerea buruienilor din culturi);

- fungicide (pentru combaterea ciupercilor ce provoacă boli plantelor);

- acaricide;

- nematocide (pentru combaterea viermilor dăunători culturilor);

- algicide (pentru distrugerea algelor);

- rodenticide (utilizate împotriva rozătoarelor).

În funcţie de gradul de toxicitate, pesticidele se grupează în:

• grupa I – extrem de toxice care contin substanta activa DL50 sub 50 mg/kilocorp, fiind marcate cu etichete roşii,

• grupa II – puternic toxice care contin substanta activa DL50 intre 50 – 200 mg/kilocorp, marcate cu etichete verzi;

• grupa III – moderat toxice care au DL 50 intre 200 si 1000 mg/kilocorp, marcate cu etichete de culoare albastră;

• grupa IV – toxicitate redusă care contin substanta activa DL50 peste 1000 mg/kilocorp, marcate cu etichete negre.

Măsurile de protecţie aflate în vigoare prevăd că numai pesticidele din grupa III şi IV se pot distribui persoanelor fizice în scopuri agricole.

De remarcat este, că în timp ce ca erbicidele, fungicidele, bactericidele se folosesc un număr mare de substanţe aparţinând la clase diferite de compuşi chimici, ca insecticide se foloseste o gamă restrânsă de substanţe aparţinândla trei categorii principale: substanţe organoclorurate, organofosforice şi derivaţi metilcarbamici.

Aceste categorii de substanţe prezintă un interes deosebit deoarece sunt folosite anual , in cantităţi imense.

În cele ce urmează, se va acorda o atenţie mai mare contaminării produselor alimentare cu insecticide, deoarece unele dintre ele, pe lângă caracterul toxic, au şi potenţial mutagen şi carcinogenic.

Proprietăţile Fizico-Chimice ale Pesticidelor

Proprietăţile fizico-chimice ca punctul de fierbere, refracţia molară, presiunea critică, viscozitatea şi retenţia cromatografică sunt cele mai simple proprietăţi fizico-chimice experimentale ale compuşilor chimici. De cele mai multe ori, aceste valori sunt tabelate şi pot fi folosite în proiectarea instalaţiilor industriale de producere şi separare . Sunt însă cazuri în care nu se dispune de date pentru un anumit compus, cazuri în care se apelează la studiile de corelaţie pentru a regăsi valorile dorite. Amestecurile complexe de pesticide pot ridica dificultăţi în separarea cromatografică.O soluţie este utilizarea de modele matematice capabile să optimizeze faza mobilă pentru a asigura o bună separare . Acestea pot da rezultate superioare altor metode atunci când se aplică amestecurilor complexe de compuşi cu structură asemănătoare. În cazul cel mai general se consideră funcţii de optim cumulat provenit din mai multe modele.

Corelarea proprietăţilor fizico-chimice cu structura este un instrument puternic, capabil de a furniza soluţii atunci când ne confruntăm cu lipsa de date preliminare, de a furniza explicaţii de natură structurală şi chiar de a modela proprietatea pe clase de compuşi, descompunând-o pe aceasta în elementele sale intrinseci: tipul interacţiei intramoleculare predominante tipul proprietăţii atomice responsabile de manifestarea proprietăţii măsurabile şi modelul descriptorului de proprietate.

Preview document

Determinarea Pesticidelor din Miere - Pagina 1
Determinarea Pesticidelor din Miere - Pagina 2
Determinarea Pesticidelor din Miere - Pagina 3
Determinarea Pesticidelor din Miere - Pagina 4
Determinarea Pesticidelor din Miere - Pagina 5
Determinarea Pesticidelor din Miere - Pagina 6
Determinarea Pesticidelor din Miere - Pagina 7
Determinarea Pesticidelor din Miere - Pagina 8
Determinarea Pesticidelor din Miere - Pagina 9
Determinarea Pesticidelor din Miere - Pagina 10
Determinarea Pesticidelor din Miere - Pagina 11
Determinarea Pesticidelor din Miere - Pagina 12

Conținut arhivă zip

  • Determinarea Pesticidelor din Miere.doc

Alții au mai descărcat și

Tehnologia obținerii berii

Berea este o bautura alcoolica nedistilata, obisnuita prin fermentarea cu drojdie a unui must realizat din malt, apa si fiert cu hamei. Unii...

Uscătorul Rotativ

Uscătorul rotativ 1. Destinaţie şi clasificare Uscătorul rotativ este folosit pentru uscarea seminţelor oleaginoase. Uscarea este un proces...

Contaminarea și alterarea microbiologică a cărnii

Carnea este un produs alimentar valoros și reprezintă un mediu foarte bun pentru microorganisme, care beneficiază de un pH = 6,4-6,5, substanțe...

Te-ar putea interesa și

Studiul privind controlul calității conservelor de carne în suc propriu

INTRODUCERE Importanţa controlului oficial al calităţii alimentelor Obiectivul fundamental al tuturor reglementărilor referitoare la produsele...

Biomonitorizarea Mediului cu Ajutorul Albinelor

1. Importanţa ecologică a albinelor şi relevanţa acestora în ecotoxicologie Contaminarea mediului înconjurător cu substanţe toxice este legată...

Plan HACCP - Unt țărănesc

Introducere Analiza riscurilor şi punctele critice de control (HACCP) este un sistem ştiinţific şi sistematic utilizat pentru identificarea:...

Practică la DSV Suceava

Organizarea unui laborator de analiză, incadrarea laboratorului ca subordonare și sectoare deservite responsabilitățile și activitățile persoanelor...

Bazele Merceologiei

1.1 Evoluţia şi importanţa sistematizării mărfurilor alimentare Consumatorul actual este din ce în ce mai dispus să renunţe la stocări riscante de...

Procedura și Metodologia Expertizei Merceologice

8.1 Definirea si metodologia determinarii valorii nutritive a produselor alimentare Produsul alimentar este constituit dintr-un complex de...

Ai nevoie de altceva?