Determinarea Vitaminei E din Furaje

Referat
8/10 (1 vot)
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 20 în total
Cuvinte : 5636
Mărime: 1.08MB (arhivat)
Publicat de: Ianis Oliviu Cornea
Puncte necesare: 7
UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE PROTECȚIE A MEDIULUI DOMENIUL : INGINERIA PRODUSELOR ALIMENTARE SPECIALIZAREA : SIGURANȚĂ ȘI SECURITATE AGROALIMENTARĂ FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT : CU FRECVENȚĂ

Cuprins

  1. CUPRINS 2
  2. CAPITOLUL I 4
  3. NOȚIUNI GENERALE PRIVIND FURAJELE ( NUTREȚURILE ) 4
  4. I.1. Generalități 4
  5. I.2. Clasificarea nutrețurilor 4
  6. I.2.1. Suculente 5
  7. I.2.1.1. Nutrețuri verzi 5
  8. I.2.1.2. Nutrețuri însilozate 5
  9. I.2.1.3. Semisiloz 5
  10. I.2.1.4. Rădăcinoase 5
  11. I.2.1.5. Tuberculi 6
  12. I.2.2. Fibroase 6
  13. I.2.2.1. Fânuri 6
  14. I.2.2.2. Făină și granule din plante verzi deshidratate 6
  15. I.2.3. Grosiere 6
  16. I.2.3.1. Paie de cereale 6
  17. I.2.3.2. Cocenii de porumb 7
  18. I.2.3.3. Ciucalăii de porumb 7
  19. I.2.3.4. Vrejurile leguminoase 7
  20. I.2.3.5. Pleava cerealelor 7
  21. I.2.4. Concentrate 7
  22. I.2.4.1. Concentrate cultivate 7
  23. I.2.4.2. Concentrate industriale 7
  24. I.2.4.3. Făinuri proteice de origine vegetală 8
  25. I.2.4.4. Făinuri proteice de origine animală 8
  26. I.2.5. Energetice 8
  27. I.2.5.1. Grăsimi vegetale de uz furajer 8
  28. I.2.5.2. Grăsimi animale de uz furajer 8
  29. I.2.5.3. Zahăr furajer 9
  30. I.2.6. Substanțe minerale 9
  31. I.2.6.1. Macroelemente furajere 9
  32. I.2.6.2. Microelemente furajere 9
  33. I.2.7. Aditivi furajeri 9
  34. I.2.7.1. Vitaminele 9
  35. I.2.7.2. Aminoacizii 9
  36. I.2.7.3. Coloranții 10
  37. I.2.8. Preparate furajere 10
  38. I.2.8.1. Nutrețuri combinate 10
  39. I.2.8.2. Premixuri 11
  40. CAPITOLUL II 11
  41. VITAMINA E 11
  42. II.1. Distribuție 11
  43. II.2. Structură 11
  44. II.3. Rol biochimic 11
  45. II.4. Proprietăți 11
  46. II.5. Carența de vitamina E 12
  47. CAPITOLUL III 13
  48. CROMATOGRAFIE LICHIDĂ DE ÎNALTĂ PERFORMANȚĂ CU FAZĂ INVERSĂ (HPLC) 13
  49. III.1. Factorii care influențează separarea în cromatografia de lichide 13
  50. CAPITOLUL IV 15
  51. DETERMINAREA VITAMINEI E ( TOCOFEROLUL ) DIN FURAJE PRIN METODA CROMATOGRAFICĂ 15
  52. IV.1. Scop și domeniu 15
  53. IV.2. Principiu 15
  54. IV.3. Reactivi 15
  55. IV.4. Aparatură 15
  56. IV.5. Modul de lucru 16
  57. IV.5.1. Pregătirea probei 16
  58. IV.5.2. Saponificare 16
  59. IV.5.3. Extracție 16
  60. IV.5.3.1. Extracție folosind un tub de separare 17
  61. IV.5.3.2. Extracție folosind un aparat de extracție 17
  62. IV.5.4. Prepararea soluției probă pentru HPLC 17
  63. IV.5.5. Determinare prin HPLC 17
  64. IV.5.6. Calibrare 17
  65. IV.5.6.1. DL acetata de tocoferol standard 17
  66. IV. 5.6.2. DL-alfa-tocoferol standard 18
  67. IV.6. Calcularea rezultatelor 18
  68. CAPITOLUL V 19
  69. CONCLUZII 19
  70. BIBLIOGRAFIE 20

Extras din referat

CAPITOLUL I

NOȚIUNI GENERALE PRIVIND FURAJELE ( NUTREȚURILE )

I.1. Generalități

Sunt considerate nutrețuri produsele și subprodusele organice și anorganice care prin procesul de ingestie sunt folosite ca surse de hrană de către organismul animal , fără să dauneze asupra sănătății și producției acestuia

Nutrețurile utilizate în alimentația animalelor alcătuiesc baza furajeră și sunt clasificate după origine sau principalele lor însușiri :

I.2. Clasificarea nutrețurilor

Nr.crt. Grupa nutrețurilor Denumirea nutrețurilor din grupă

1.

Suculente a. nutrețuri verzi

b. nutrețuri însilozate

c. semisiloz

d. rădăcinoase

e. tuberculi

2.

Fibroase

a. fânuri

b. făină și granule din plante verzi deshidratate

c. făină din nutrețuri fibroase

3.

Grosiere a. paie de cereale

b. coceni de porumb

c. ciucalăi

d. vrejuri

e. plevuri

4.

Concentrate a. concentrate cultivate

b. concentrate industriale

c. făinuri proteice de origine vegetală

d. făinuri proteice de origine animală

5.

Energetice a. grăsimi vegetale de uz furajer

b. grăsimi animale de uz furajer

c. zahăr furajer

d. glucoză

e. amidon

6. Substanțe minerale a. macroelemente

b. microelemente

7.

Aditivi furajeri a. vitamine

b. aminoacizi

c. coloranți

8. Preparate furajere a. nutrețuri combinate

b. premixuri

I.2.1. Suculente

I.2.1.1. Nutrețuri verzi

http://www.all.biz/ro/furaje-verzi

Nutrețul verde provine din pajiștile naturale sau cultivate destinate consumului directe de către animale sau plante furajere destinate consumului proaspăt din recoltatre mecanică Nutrețul verde reprezintă hrana de bază a animalelor în timpul verii , conține substanțe nutritive cu valoare biologică ridicată și este ușor digestibil

I.2.1.2. Nutrețuri însilozate

http://www.graiulsalajului.ro

Însilozarea este un procedeu de conservare a plantelor verzi , în scopul asigurării unei hrane bogate în substanțe nutritive și vitamine , suculentă și dietetică , la un cost redus

I.2.1.3. Semisiloz

Sub denumirea de semisiloz se înțelege murarea plantelor furajere când umiditatea lor este cuprinsă între 40-50 % Metoda are avantajul obținerii unui nutreț mai bogat în substanțe nutritive , care se poate utiliza și în perioada avansată de gestație la rumegătoare

I.2.1.4. Rădăcinoase

www.seminteplante.ro

Sfecla furajeră este apreciată datorită digestibilității ridicate 85 % la rumegătoare , 92% la cabaline , 87 % la suine și 89 % la păsări

Gulia furajeră se folosește în hrana vacilor de lapte și în hrana bovinelor de îngrășat.

Morcovul furajer este consumat cu plăcere de animalele tinere și este ușor digestibil.

I.2.1.5. Tuberculi

www.agropataki.ro

Se folosesc în hrană după fierbere și amestecat cu nutreț concentrat la porci , vaci cu lapte , gâște și rațe

I.2.2. Fibroase

I.2.2.1. Fânuri

www.amfostacolo.ro

Fânul se obține prin uscarea naturală sau artificială a plantelor verzi , înainte de a ajunge la maturitate fiziologică , prin reducerea umidității de la 80 % la 13-14 % Se folosește în hrana ovinelor , bovinelor , cabalinelor

I.2.2.2. Făină și granule din plante verzi deshidratate

Deshidratarea se face la circa 800 º C , pentru înlăturarea rapidă a apei din plante , folosind instalații cu mare capacitate de încălzire Pentru a produce făinuri de fân se folosește lucerna sau trifoiul verde , plante bogate în proteine , provitamine și săruri minerale

I.2.3. Grosiere

I.2.3.1. Paie de cereale

www.agricultureguide.org

Paiele sunt produse secundare ale cerealelor de toamnă sau primăvară ( grâu , orz , secară , orez ) Ele au un conținut ridicat de celuloză , deaceea sunt valorificate mai bine de rumegătoare , care digeră 50 % din substanța uscată , iar cabalinele numai 30 % .

Bibliografie

Carmen Hura – " Ghid de laborator . metode de analiza pentru produse alimentare " , Editura Cermi , Iasi , 2006 .

Marcu N. , Mierluță D. , - "Zootehie generală și alimentație " , Editura Digital Data , Cluj – Napoca , 2006 .

Tămaș V. , Șerban M. , Cotruț Maria – " Biochimie medicală veterinară " , Editura Didactică și Pedagogică , București , 1981 .

Popescu N., Popa G., Stănescu V., - " Determinări fizico – chimice de laborator pentru produsele alimentare de origine animală ", Editura Ceres , București , 1986 .

Rotaru O. și M. Mihaiu - " Igiena veterinară a produselor alimentare – Patologie prin alimente ", Editura Todesco, Cluj – Napoca , 2002 .

http://www.scribd.com/doc/48633070/cunoasterea-nutreturilor

Preview document

Determinarea Vitaminei E din Furaje - Pagina 1
Determinarea Vitaminei E din Furaje - Pagina 2
Determinarea Vitaminei E din Furaje - Pagina 3
Determinarea Vitaminei E din Furaje - Pagina 4
Determinarea Vitaminei E din Furaje - Pagina 5
Determinarea Vitaminei E din Furaje - Pagina 6
Determinarea Vitaminei E din Furaje - Pagina 7
Determinarea Vitaminei E din Furaje - Pagina 8
Determinarea Vitaminei E din Furaje - Pagina 9
Determinarea Vitaminei E din Furaje - Pagina 10
Determinarea Vitaminei E din Furaje - Pagina 11
Determinarea Vitaminei E din Furaje - Pagina 12
Determinarea Vitaminei E din Furaje - Pagina 13
Determinarea Vitaminei E din Furaje - Pagina 14
Determinarea Vitaminei E din Furaje - Pagina 15
Determinarea Vitaminei E din Furaje - Pagina 16
Determinarea Vitaminei E din Furaje - Pagina 17
Determinarea Vitaminei E din Furaje - Pagina 18
Determinarea Vitaminei E din Furaje - Pagina 19
Determinarea Vitaminei E din Furaje - Pagina 20

Conținut arhivă zip

  • Determinarea Vitaminei E din Furaje.doc

Alții au mai descărcat și

Tehnologia obținerii berii

Berea este o bautura alcoolica nedistilata, obisnuita prin fermentarea cu drojdie a unui must realizat din malt, apa si fiert cu hamei. Unii...

Tehnologia băuturilor - determinarea zaharurilor reducătoare

Prin zaharuri reducătoare se înţelege cantitatea de zaharuri cu funcţie aldehidică sau cetonică (glucoză, fructoză, lactoză, maltoză, zahăr...

Produsele Alimentare

In scrierile vechilor greci si romani,sunt cunoscute lucrarile despre viticultura, albinarit si agricultura si care contin si insusirile produselor...

Concentrația Alcoolică

Noţiuni teoretice Concentraţia alcoolică (titrul alcoolmetric) a vinului (produsului de analizat) reprezintă conţinutul de alcool etilic, exprimat...

Te-ar putea interesa și

Rolul Utilizării Resurselor Genetice Vegetale la Crearea Soiurilor de Cartof pentru Industrializare

Introducere Cartoful prezintă o deosebită importanţă în alimentaţia oamenilor, în furajarea animalelor şi pentru prelucrări industriale. Este...

Proiectarea și analiza procesului de valorificare a subproduselor din industria brânzeturilor

Capitolul 1. VALORIFICAREA ZERULUI 1.1 Prezentarea zerului Zerul este subprodusul care rezultă în cantităţi mari la fabricarea brânzeturilor prin...

Studierea Calității și Organizarea Comerțului cu Carne de Pasăre pe Piața Municipiului Chișinău

Introducere Carnea este o sursă alimentară de bază pentru om, datorită compoziţiei sale echilibrate în substanţe nutritive cu valoare biologică...

Studiu Referitor la Evoluția Metodelor de Apreciere a Calității Ouălor

SCOPUL LUCRĂRII Ouăle asigură reproducerea păsărilor, dar sunt şi produse de bază în alimentaţia umană, datorită elementelor nutritive esenţiale...

Acțiunea prooxidantă și antioxidantă a carotenoizilor - mecanisme de acțiune, efecte biologice în Vivo și în Vitro

1. Scurt istoric al carotenoizilor Inca de la inceputul secolului nostru s-a constatat ca animalele hranite cu alimente extrase in prealabil cu...

Lactoperoxidaza

1. Generalităţi despre enzime 1.1. Definiţia enzimelor Reacţiile enzimatice au fost folosite din timpurile cele mai vechi pentru fabricarea...

Biochimia Cobaltului

I. Cobaltul I.1. Caracterizare generală Cobaltul se găseşte sub formă liberă în cantităţi reduse în litosferă. Se găseşte în cantitate mai mare...

Hipovitaminoza A la păsări

INTRODUCERE Hipovitaminoza A este o boală nutrițională relativ frecventă în unitățile de creștere intensivă a păsărilor dar mai ales în...

Ai nevoie de altceva?