Cuprins
- CUPRINS 2
- CAPITOLUL I 4
- NOȚIUNI GENERALE PRIVIND FURAJELE ( NUTREȚURILE ) 4
- I.1. Generalități 4
- I.2. Clasificarea nutrețurilor 4
- I.2.1. Suculente 5
- I.2.1.1. Nutrețuri verzi 5
- I.2.1.2. Nutrețuri însilozate 5
- I.2.1.3. Semisiloz 5
- I.2.1.4. Rădăcinoase 5
- I.2.1.5. Tuberculi 6
- I.2.2. Fibroase 6
- I.2.2.1. Fânuri 6
- I.2.2.2. Făină și granule din plante verzi deshidratate 6
- I.2.3. Grosiere 6
- I.2.3.1. Paie de cereale 6
- I.2.3.2. Cocenii de porumb 7
- I.2.3.3. Ciucalăii de porumb 7
- I.2.3.4. Vrejurile leguminoase 7
- I.2.3.5. Pleava cerealelor 7
- I.2.4. Concentrate 7
- I.2.4.1. Concentrate cultivate 7
- I.2.4.2. Concentrate industriale 7
- I.2.4.3. Făinuri proteice de origine vegetală 8
- I.2.4.4. Făinuri proteice de origine animală 8
- I.2.5. Energetice 8
- I.2.5.1. Grăsimi vegetale de uz furajer 8
- I.2.5.2. Grăsimi animale de uz furajer 8
- I.2.5.3. Zahăr furajer 9
- I.2.6. Substanțe minerale 9
- I.2.6.1. Macroelemente furajere 9
- I.2.6.2. Microelemente furajere 9
- I.2.7. Aditivi furajeri 9
- I.2.7.1. Vitaminele 9
- I.2.7.2. Aminoacizii 9
- I.2.7.3. Coloranții 10
- I.2.8. Preparate furajere 10
- I.2.8.1. Nutrețuri combinate 10
- I.2.8.2. Premixuri 11
- CAPITOLUL II 11
- VITAMINA E 11
- II.1. Distribuție 11
- II.2. Structură 11
- II.3. Rol biochimic 11
- II.4. Proprietăți 11
- II.5. Carența de vitamina E 12
- CAPITOLUL III 13
- CROMATOGRAFIE LICHIDĂ DE ÎNALTĂ PERFORMANȚĂ CU FAZĂ INVERSĂ (HPLC) 13
- III.1. Factorii care influențează separarea în cromatografia de lichide 13
- CAPITOLUL IV 15
- DETERMINAREA VITAMINEI E ( TOCOFEROLUL ) DIN FURAJE PRIN METODA CROMATOGRAFICĂ 15
- IV.1. Scop și domeniu 15
- IV.2. Principiu 15
- IV.3. Reactivi 15
- IV.4. Aparatură 15
- IV.5. Modul de lucru 16
- IV.5.1. Pregătirea probei 16
- IV.5.2. Saponificare 16
- IV.5.3. Extracție 16
- IV.5.3.1. Extracție folosind un tub de separare 17
- IV.5.3.2. Extracție folosind un aparat de extracție 17
- IV.5.4. Prepararea soluției probă pentru HPLC 17
- IV.5.5. Determinare prin HPLC 17
- IV.5.6. Calibrare 17
- IV.5.6.1. DL acetata de tocoferol standard 17
- IV. 5.6.2. DL-alfa-tocoferol standard 18
- IV.6. Calcularea rezultatelor 18
- CAPITOLUL V 19
- CONCLUZII 19
- BIBLIOGRAFIE 20
Extras din referat
CAPITOLUL I
NOȚIUNI GENERALE PRIVIND FURAJELE ( NUTREȚURILE )
I.1. Generalități
Sunt considerate nutrețuri produsele și subprodusele organice și anorganice care prin procesul de ingestie sunt folosite ca surse de hrană de către organismul animal , fără să dauneze asupra sănătății și producției acestuia
Nutrețurile utilizate în alimentația animalelor alcătuiesc baza furajeră și sunt clasificate după origine sau principalele lor însușiri :
I.2. Clasificarea nutrețurilor
Nr.crt. Grupa nutrețurilor Denumirea nutrețurilor din grupă
1.
Suculente a. nutrețuri verzi
b. nutrețuri însilozate
c. semisiloz
d. rădăcinoase
e. tuberculi
2.
Fibroase
a. fânuri
b. făină și granule din plante verzi deshidratate
c. făină din nutrețuri fibroase
3.
Grosiere a. paie de cereale
b. coceni de porumb
c. ciucalăi
d. vrejuri
e. plevuri
4.
Concentrate a. concentrate cultivate
b. concentrate industriale
c. făinuri proteice de origine vegetală
d. făinuri proteice de origine animală
5.
Energetice a. grăsimi vegetale de uz furajer
b. grăsimi animale de uz furajer
c. zahăr furajer
d. glucoză
e. amidon
6. Substanțe minerale a. macroelemente
b. microelemente
7.
Aditivi furajeri a. vitamine
b. aminoacizi
c. coloranți
8. Preparate furajere a. nutrețuri combinate
b. premixuri
I.2.1. Suculente
I.2.1.1. Nutrețuri verzi
http://www.all.biz/ro/furaje-verzi
Nutrețul verde provine din pajiștile naturale sau cultivate destinate consumului directe de către animale sau plante furajere destinate consumului proaspăt din recoltatre mecanică Nutrețul verde reprezintă hrana de bază a animalelor în timpul verii , conține substanțe nutritive cu valoare biologică ridicată și este ușor digestibil
I.2.1.2. Nutrețuri însilozate
http://www.graiulsalajului.ro
Însilozarea este un procedeu de conservare a plantelor verzi , în scopul asigurării unei hrane bogate în substanțe nutritive și vitamine , suculentă și dietetică , la un cost redus
I.2.1.3. Semisiloz
Sub denumirea de semisiloz se înțelege murarea plantelor furajere când umiditatea lor este cuprinsă între 40-50 % Metoda are avantajul obținerii unui nutreț mai bogat în substanțe nutritive , care se poate utiliza și în perioada avansată de gestație la rumegătoare
I.2.1.4. Rădăcinoase
www.seminteplante.ro
Sfecla furajeră este apreciată datorită digestibilității ridicate 85 % la rumegătoare , 92% la cabaline , 87 % la suine și 89 % la păsări
Gulia furajeră se folosește în hrana vacilor de lapte și în hrana bovinelor de îngrășat.
Morcovul furajer este consumat cu plăcere de animalele tinere și este ușor digestibil.
I.2.1.5. Tuberculi
www.agropataki.ro
Se folosesc în hrană după fierbere și amestecat cu nutreț concentrat la porci , vaci cu lapte , gâște și rațe
I.2.2. Fibroase
I.2.2.1. Fânuri
www.amfostacolo.ro
Fânul se obține prin uscarea naturală sau artificială a plantelor verzi , înainte de a ajunge la maturitate fiziologică , prin reducerea umidității de la 80 % la 13-14 % Se folosește în hrana ovinelor , bovinelor , cabalinelor
I.2.2.2. Făină și granule din plante verzi deshidratate
Deshidratarea se face la circa 800 º C , pentru înlăturarea rapidă a apei din plante , folosind instalații cu mare capacitate de încălzire Pentru a produce făinuri de fân se folosește lucerna sau trifoiul verde , plante bogate în proteine , provitamine și săruri minerale
I.2.3. Grosiere
I.2.3.1. Paie de cereale
www.agricultureguide.org
Paiele sunt produse secundare ale cerealelor de toamnă sau primăvară ( grâu , orz , secară , orez ) Ele au un conținut ridicat de celuloză , deaceea sunt valorificate mai bine de rumegătoare , care digeră 50 % din substanța uscată , iar cabalinele numai 30 % .
Bibliografie
Carmen Hura – " Ghid de laborator . metode de analiza pentru produse alimentare " , Editura Cermi , Iasi , 2006 .
Marcu N. , Mierluță D. , - "Zootehie generală și alimentație " , Editura Digital Data , Cluj – Napoca , 2006 .
Tămaș V. , Șerban M. , Cotruț Maria – " Biochimie medicală veterinară " , Editura Didactică și Pedagogică , București , 1981 .
Popescu N., Popa G., Stănescu V., - " Determinări fizico – chimice de laborator pentru produsele alimentare de origine animală ", Editura Ceres , București , 1986 .
Rotaru O. și M. Mihaiu - " Igiena veterinară a produselor alimentare – Patologie prin alimente ", Editura Todesco, Cluj – Napoca , 2002 .
http://www.scribd.com/doc/48633070/cunoasterea-nutreturilor
Preview document
Conținut arhivă zip
- Determinarea Vitaminei E din Furaje.doc