Dieta și prevenirea cancerului

Introducere

Alimentaţia omului reprezintă unul dintre stâlpii fundamentali a construcţiei sale. Sănătatea şi echilibrul fiecăruia, se află în corelaţie directă cu hrana. Deprinderea unei alimentaţii adecvate, aduce, împreună cu alte elemente corecte de comportament, o viaţă sănătoasă. În ceea ce priveşte actul hrănirii, nu este important doar ce mâncăm, ci şi cât, când şi cum ne alimentăm.

După cum se ştie, nu numai hrana nesănătoasă dăunează corpului uman, ci şi un mod de hrănire necorespunzător, derivat din deprinderea unui comportament alimentar greşit.

Organismul omului se menţine cu atât mai sănătos cu cât alimentaţia este mai echilibrată. O alimentaţie diversificată, individualizată (după modul de viaţă, sex, efort, starea de sănătate), corect compusă din punct de vedere caloric şi care respectă raportul optim dintre substanţele principale (glucide, proteine, lipide, fibre vegetale), poate fi considerată a fi alimentaţie echilibrată. Acest tip sănătos de hrănire presupune moderaţie în toate privinţele. Alimentaţia echilibrată trebuie să dea răspunsuri adecvate la cele trei întrebări fundamentale ale actului hrănirii, şi anume la: ce, cât şi cum mâncăm?

Alimentul reprezintă un produs mai mult sau mai puţin natural capabil să îi asigure omului energia necesară desfăşurării activităţilor biologice, intelectuale şi fizice, dar şi nutrienţii necesari construcţiilor şi modificărilor celulare. Alimentul potoleşte senzaţia de foame, iar multora le procură senzaţia de plăcere şi de satisfacţie.

Se cunoaşte foarte bine faptul că nu orice aliment este benefic corpului uman. Astăzi, aproape că a intrat în vorbirea cotidiană, expresii ca; "hrană nesănătoasă" sau "hrană sănătoasă". Calitatea unui aliment rezidă atât din sursa din care provine, cât şi din modul de prelucrare industrială sau casnică al acestuia.

Alimentele care se găsesc astăzi pe piaţă, sunt naturale, seminaturale sau chiar semisintetice. Dintre toate acestea, se ştie bine, cele mai sănătoase sunt cele de provenienţă naturală, care nu conţin adaosuri sintetice (aditivi), care nu au trecut prin procese de rafinare industrială şi care nu au fost excesiv de prelucrate din punct de vedere culinar. O importanţă deosebită pentru sănătatea omului, o au acele alimente naturale neprelucrate în vreun fel, de obicei de origine vegetală, cunoscute sub denumirea de crudităţi.

Alimentaţia omului are, în primul rând, menirea de a asigura prin alimente, acei compuşi bio care sunt esenţiali organismului şi care poartă denumirea de nutrienţi.

Pentru omul care vrea să trăiască sănătos, este la fel de importantă atât cantitatea de nutrienţi din sursele de hrană, cât şi raportul dintre principalele substanţe active din punct de vedere biologic.

Modul actual de hrănire devine tot mai mult axat pe alimente prelucrate industrial, semipreparate, conservate, cu adaos de îndulcitori, aromatizanți, coloranți, conservanți, amelioratori de gust etc. Acest tip de alimentație se impune mai ales în zonele urbane în defavoarea alimentelor cu adevărat naturale și a celor valoroase pentru sănătate.

 Dieta

În medicină și nutriție, termenul dietă se referă la un regim alimentar special, recomandat fie în cazul unei maladii fie, mai curent, pentru menținerea stării de sănătate, pentru păstrarea sau atingerea unei anumite greutăți corporale etc. O dietă constă practic într-un set de reguli alimentare, reguli care impun consumul de nutrienți în anumite cantități și din anumite grupuri de alimente. Aceste reguli sunt dependente de datele biologice ale individului care urmează dieta și variază de la o dietă la alta.

 Cancerul

Cancerul cunoscut sub denumirea științifică de tumoare malignă sau neoplasm malign, este un grup de boli ce implică dezvoltare a celulelor anormală cu potențial de a invada sau a se răspândi în alte părți ale corpului. Nu toate tumorile sunt canceroase; tumorile benigne nu se răspândesc la alte organe. Posibile semne și simptome includ, printre altele: un nodul nou apărut, sângerări anormale, tuse prelungită, pierdere în greutate fără explicație și modificări ale scaunelor. În timp ce aceste simptome pot indica existența cancerului, acestea pot apărea și datorită altor probleme. Există peste 100 de tipuri diferite ce cancer care afectează corpul uman.

Cauza principala a cancerului este inca neclara, insa sunt recunoscute doua anormalitati fundamentale. Exista doi factori care ingreuneaza reperarea cancerului. In primul rand boala nu este supusa influentelor normale ce controleaza diviziunea celulara, in al doilea, organismul tolereaza prezenta cancerului fara sa-l respinga ca pe un intrus.

Factorii de madiu, cum ar fi poluarea chimica si expunerea la radiatii, cauzeaza unele forme de cancer, exista insa si alti factori ce il provoaca.De exemplu, unele cazuri de cancer pot fi produse de virusi ce afecteaza structura genetica interna a celulelor.

In alte cazuri, sistemul imunitar este de vina. S-ar parea ca celulele canceroase sunt produse constant in interiorul organismului, insa sunt distruse de obicei de catre sistemul imunitar.Din unele motive, acest sistem poate sa nu functioneze cum ar trebui, permitand inmultirea celulelor canceroase. Cercetatorii au ajuns la concluzia ca dietele bogate in fructe si legume pot proteja corpul impotriva cancerului. Se pare ca o dieta adecvata intareste sistemul imunitar, care distruge rapid celulele canceroase.

Unele forme de cancer sunt datorate substantelor toxice.Spre exemplu, gudronul infiltrat in pielea unui animal de laborator i-a provocat cancerul pielii.

Aceste substante chimice pot afecta structura genetica a unei celule, transformand-o intr-una canceroasa.Un mare numar de experimente ce au identificat substantele chimice provocatoare de cancer au fost efectuate pe animale. Cea mai cunoscuta substanta cancerigena este fumul proveni din tutun.

Radiatiile, de asemenea, afecteaza materialul genetic al unei celule -; radiatiile create in urma bombei atomice in Japonia, in 1945, cauzeaza multe forme de cancer, unele declansandu-se abia dupa 10 -; 20 de ani de la expunerea la acestea.