Introducere în tehnologia de obținere a sucurilor de fructe

Istoria băuturilor răcoritoare

Termenul de băutură răcoritoare (popular „suc”) se referă în special la băuturile carbogazoase sau necarbogazoase obținute din concentrați, deși în sens larg desemnează orice băutură care nu conține alcool (deși există și câteva excepții, cum ar fi ceaiul, ciocolata caldă, laptele (bătut sau nu), sana, cocktailul etc.). Cele mai populare sortimente de băuturi răcoritoare sunt cola, apa minerală, limonada sau oranjada.

Înainte de 1989 în timpul regimului comunist, în România au luat ființă centre de producție a băuturilor răcoritoare, care au scos o serie diversificată de produse: Brifcor (gust de portocale), CiCo (gust de portocale), Quick Cola (gust de cola), Deit (gust de fructe, în genul MD de astăzi), Bem-Bem (gust de portocale), Zmeurata (gust de zmeură), Lămâița (gust de lămâie), Hebe (gust de lămâie), Aurora (gust de lămâie). Un caz aparte îl reprezintă băutura Pepsi-Cola, scoasă la fabrica - Munca- din Ovidiu, Constanța sub licență Pepsico, din anii '60. Sloganul mărcii era - avânt și energie- .

După 1989 o vreme au mai rezistat vechile mărci, dar, din cauza privatizărilor, unele dintre ele au dispărut precum Deit sau Aurora, altele au reușit să supraviețuiască, cum ar fi Pepsi Cola, Brifcor, Quick-Cola. De asemenea, au apărut o serie de firme care produc sucuri românești (Ala-Bala, Frutti-Fresh, Val etc.)

[http://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83utur%C4%83_r%C4%83coritoare]

Clasificarea băuturilor răcoritoare

După conținutul de dioxid de carbon, băuturile răcoritoare se împart în:

- băuturi răcoritoare cu conținut de dioxid de carbon (carbogazoase);

- băuturi răcoritoare fără dioxid de carbon (plate).

- 1.3.2. După natura materiilor prime folosite, băuturile răcoritoare se împart în:

- băuturi răcoritoare pe bază de sucuri sau sucuri concentrate de fructe și/sau de legume;

- băuturi răcoritoare pe bază de siropuri de. fructe și/sau de plante aromatice (inclusiv băuturile răcoritoare de tip cola);

- băuturi răcoritoare pe bază de aromă naturale (macerate sau uleiuri) și/sau de sinteză (aroma de migdale, de lămâie, de rom etc.).

După natura îndulcitorului folosit, băuturile răcoritoare se împart în:

- băuturi răcoritoare îndulcite cu zahăr sau cu zahăr și glucoză (fructoza);

- băuturi răcoritoare îndulcite cu îndulcitori de sinteză sau cu cantități reduse de zahăr

sau cu amestecul acestora (băuturi hipocalorice).

- 1.3.4.După natura apei folosite, băuturile răcoritoare se împart în:

- băuturi răcoritoare preparate cu apă potabilă;

- băuturi răcoritoare preparate cu apă minerală de masă.

[http://www.scribd.com/doc/137108717/49315101-bauturi-carbogazoase]

Generalități privind tehnologia sucurilor. Etapele parcurse în tehnologia sucurilor de

fructe

Dezvoltarea industriei de băuturi răcoritoare a dus la apariția unor game variate de

băuturi,care deseori sunt denumite prescurtat "sucuri", ceea ce generează multe confuzii De

aceea este necesară o diferențiere atât între sucurile naturale de fructe și băuturi răcoritoare pe

bază de sucuri de fructe pe de o parte cât și între băuturile răcoritoare pe bază de sucuri de fructe

și băuturile răcoritoare în compoziția cărora nu intră sucuri naturale ci esențe sintetice (emulsii),

zahăr, acizi minerali sau organici și apă

Sucurile naturale de fructe sunt acele sucuri nealcoolizate, obținute din diferite specii de

fructe coapte și sănătoase, printr-un procedeu mecanic (presare, centrifugare)sau prin difuzie și

pe care le păstrăm apoi, prin diverse procedee (concentrare conservare chimică, pasteurizare).

Prin băuturi răcoritoare pe bază de sucuri de fructe se înțeleg acele băuturi obținute după

o rețetă în care intră unul sau mai multe sucuri naturale de fructe. Băuturile pot fi impregnate sau

nu cu bioxid de carbon, pot conține sau nu adaosuri de zahăr,acizi organici și minerali. Ele se

conservă până în momentul consumului prin pasteurizare sau adaos de conservanți, în doze

admise în consum de legislația sanitară; unele băuturi răcoritoare nu sunt conservate prin

pasteurizare sau adaos de conservanți, în care caz durabilitatea lor depinde numai de natura și

compoziția băuturilor.