Rase de caprine

Rase de caprine

Spre deosebire de celelalte specii prezentate, caprinele au o rezistenta crescuta fata de conditiile de clima, desi ele sunt destul de sensibile la frig deoarece traspira putin la temperaturii scazute, deci consuma o cantitate mai redusa de apa.

Datorita temperamentului vioi si agilitate ridicata, caprinele au acces mai usor pe cele mai accidentate terenuri, putand parcurge uneori distante foarte lungi in cautarea si selectarea hranei fiind astfel un animal rustic si mai usor de intretinut.

O caracteristica biologica o reprezinta mobilitatea buzelor si conformatia botului si dentitiei, care favorizeaza prinderea si retezarea ierbii cat mai aproape de suprafata solului.

Capra desi poate consuma un numar mare de ierburi prefera numai unele plante aflate in anumite stadii de maturitate. Ea se manifesta o insusire “selectiva” de valorificare a anumitorplante datorita indeosebi simturilor - tactil, gust si miros – foarte pronuntate.

Caprele mai au si un accentuat simt al gustului amar, sarat, dulce si acru – deoarece capacitatea lor de a allege este mai mare fata de ovine si bovine.

Datorita acestor particularitati biologice, capra este un animal prin excelenta adaptat “la viata de pasune”, ea putand pasuna si iarna.

Evolutia raselor de caprine

Caprinele din trecut erau foarte diferite fata de caprinele din prezent; ceea ce le deosea erau coarnele bine dezvoltate, imbracamintea piloasa mult mai abundenta, cu o productie de lapte mai scazuta insa cu putere mai mare.

Odata cu domesticirea lor s-au produs schimbari fiziologice si morfologice : s-au redus dimensiunile corporale si lungimea coarnelor, s-a diversificat culoare a si s-au dezvoltat invelisul pilos, glanda mamara.

Pe masura imbunatatirii conditiilor de ameliorare, au aparut si o serie de rase si tipuri noi de caprine.

Rasele actuale de caprine provin din 3 forme salbatice de caprine, si anume:

1. Capra Bezoar (Aegagrus)

- din aceasta rasa deriva multe rase de lapte: Caucaziana, de Anatolia, cele din insulele grecesti, de blana si lapte: Orenburg, kazaha, de Don, Tibetana, Mongola si Iraniana, traiesc si astazi in grupoe de 40-50 capete in Asia Mica, insula Creta si in Caucaz. Culoarea este brun – roscata cu o dunga neagra pe spinare; coarnele au lungimea de 40-80 cm, forma de sabie.

2. Capra Prisca

- este considerat stramosul disparut al raselor europene cu coarne rasucite, ca si a actualelor rase Saanen, Togerburg, Uzbeca, Angora, Carpatina, de Malta, Spaniola, Napolitana, Egipteana, Siciliana, din Turcia, Nubia, Camerun, India si Malaezia.

- Capra Prisca avea coarne rasucite in jurul axului longitudinal de la exterior sprea interior, parul relative scurt si de culoare brun-cenusie.

3. Capra Falconeri

- aceasta rasa traieste si in present in Himalaia si in sud-estul Asiei, fiind reprezentata prin rasele de blana si de lapte: Kirghiza, Afgana, Indiana, de Nepal, de Casmir si Malaezia. Au coarne in forma de tribuson, rasucite dinauntru in afara, lungi pana la 100 cm, indreptate in sus si inapoi; parul este scurt si de culoare brun-cenusie.

Clasificarea raselor de caprine se poate face atat dupa aria geografica sau gradul de ameliorare, cat si dupa aptitudinile lor productive.

Din punct de vedere al ariei de raspandire exista trei grupe de rase propii: europene, asiatice si africane. In America si Australia caprinele au fost aduse din celelalte continente.

Dupa gradul de ameliorare, caprinele se pot clasifica in trei grupe mari: rase primitive sau locale, rase ameliorate si rase perfectionate. Prima grupa este reprezentata de rasele vechi, iar celelalte doua grupe de rasele de data mai recenta.