Religia, factor determinant în comportamentul consumatorilor

1. Introducere

Majoritatea marilor orașe ale lumii sunt formate din societăți diverse, alcătuite dintr-o gamă foarte largă de indivizi din medii etnice și culturale diferite.

Etnia se referă la un grup social care împarte anumite trăsături distinctive, cum ar fii limba, cultura, aspectul fizic, religia, valorile și obiceiurile. Pe de altă parte, cultura se referă la modul în care facem și vedem lucrurile în grupul nostru. De exemplu, un set comun de valori, presupuneri, percepții, și convenții bazate pe o istorie și un limbaj, pot face specificul unui anumit grup. Pentru ca societatea să funcționeze eficient și fără probleme, acești indivizi trebuie să învețe să se integreze și să coexiste împreună. Acest lucru va implica, printre altele, și acceptarea diferitelor tipuri de alimente și chiar ajustarea dietelor lor. Drept urmare, alegerile și selecțiile de produse alimentare pe care oamenii le fac, pe clasele de alimente pe care le consumă, vor varia forte mult.

Religia joacă unul dintre cele mai influente roluri în alegerea și selectarea ulterioară a alimentelor consumate în anumite comunități. De exemplu, în religiile hinduse și budiste, consumul de carne de porc sau vită este dezaprobat. Acest lucru se datorează faptului că se consideră că nu este o carne curată, scrierile antice interzicând consumul acestora. Drept urmare, marea majoritate a hindușilor și budiștilor au dus această regulă la extrem, aproximativ 90% fiind vegetarieni stricți, refuzând să mănânce carne, deși au voie să mănânce pui și miel.

In schimb, numai consumul de carne de porc este interzis, din aceleași motive, în religia islamică și iudaică. Cu toate acestea, toate celelalte tipuri de carne consumate în aceste religii trebuie să fie halal, respectiv kosher. Aceasta înseamnă că se realizează rugăciuni speciale pentru a face consumul acestor animale acceptabile. In contrast deosebit, creștinismul și religia catolică permit consumarea oricărui tip de carne, fără a fii nevoie de nici un fel de rugăciune de pocăința față de Dumnezeu pentru consumul acestora.

La cealaltă extremă a acestor religii, religia Jain (o ramură a religiei budiste) nu permite consumul de carne și nici de legume cultivate sub sol - pentru că asta ar însemna uciderea lor, de legume și condimente cu aromă puternică (usturoi sau coriandru) deoarece se consideră că excită în exces simțurile.

In cadrul acestor grupuri religioase există diferite niveluri de aculturație. Aceasta înseamnă că există o mare diversitate în ceea ce privește măsura în care anumiți indivizi urmează cu strictețe învățăturile religiei lor. In unele cazuri, această diversitate poate însemna o interpretarea proprie a particularităților religiilor din care provin. De exemplu, este posibil ca unii indivizi să nu fie la fel de religioși și să-și urmeze propriile convingeri ceea ce-i determină pe aceștia să aibă mai multă libertate în ceea ce privește alegerea alimentelor pe care le consumă.

2. Particularități ale diferitelor religii și influența asupra alimentației

2.1 Religia islamică

Carnea de porc este interzisă în Islam, conform textului din Coran, unde Allah spune:

"Ci El v-a oprit vouă doar mortăciunea, sângele, carnea de porc și ceea ce a fost menit altcuiva decât lui Allah..." [Nobilul Coran, 2:175] iar consumul de carne de porc este unul dintre marile păcate (Al-kaba'ir) pe care ar putea să le săvârșească un musulman.

Principiul de bază al musulmanilor este acela că ei se supun față de toate poruncile lui Allah și se abțin de la tot ce El interzice, indiferent dacă motivul acelor interziceri este clar sau nu pentru ei. Acesta este și cazul scrierilor care se referă la interzicerea cărnii de porc.

Excepția de la consumul de carne o face necesitatea, atunci când viața unei persoane depinde de consumul cărnii, cum ar fii, de exemplu, cazul unei persoane flămânde, care se teme că va murii de foame și nu poate găsii alte alimente cu care să se hrănească. Bazat pe Legea Islamică (Șari'a): "Ceea ce este necesar face ca interzisul să fie permis".

Din alimentația musulmanilor fac parte alimente halal (legale), care includ fructe, legume, ouă. Orice carne și subproduse de origine animală pe care le consumă trebuie să provină de la un animal sacrificat halal. Laptele și ouăle sunt considerate alimente permise.

Alimentele nepermise (haram) includ carnea de porc, crustaceele, sângele, subprodusele si derivatele de la animale care au fost sacrificate non-halal, aditivii, gelatina, grăsimea, alcoolul și orice produs care conține alcool. Carnea de măgar și catâr este strict interzisă a se consuma de către profetul Mohammed, alături de șopârle, șerpi, scorpioni și șoareci.

Postul este necesar in timpul Ramadanului, a noua lună din calendarul islamic, când toți musulmanii trebuie să se abțină de la consumul de alimente, apă și medicamente între răsăritul și apusul soarelui. Unele persoane pot fii scutite de post, cum ar fii femeile însărcinate, care alăptează sau care sunt la menstruație, copii sub 12 ani, persoanele în vârstă, și persoanele bolnave cronic sau acut. Vânătoarea este interzisă în timpul pelerinajului de la Mecca.