Omul renașterii

Renasterea

Noile forme de viata pe care le iau cetatile italiene, si mai cu seama Florenta, constituie in istorie primele indicii ale libertatii la popoarele moderne, creindu-se astfel si conditiile unui mare avant al culturii. Ansamblul acestei infloriri culturale, avandu-si originea in cetatile libere italiene din veacul al XIV-lea, dezvoltandu-se in veacul al XV-lea, si urmand sa se extinda si in alte tari in veacul al XVI-lea, poarta numele de Renastere. Termenul nu era pe atunci utilizat. El apare numai izolat la celebrul biograf al pictorilor italieni din accea vreme, Giorgio Vasari si apoi reapare abia in veacul al XIX-lea. Faptul insa ca oamenii timpului ignorau acest termen nu inseamna ca ei nu era constienti de acea mare prefacere in cultura, desemnata mai tarziu prin cuvantul Renastere.

Umanismul. Aceasta prefacere revolutionara are loc prin intermediul curentului cultural numit umanism. El reprezinta, fata de spiritul medieval mai putin cultivat, contactul direct si pasionat cu izvoarele culturii grecesti si latine, adaptate la noile imprejurari in care se dezvolta viata mai libera si mai bogata a noii epoci. Preocuparea principala a Evului Mediu era teologia, iar obiectul ei Dumnezeu. In locul idealurilor sale religioase, umanismul, punand accentul asupra omului si a desavarsirii sale, isi alcatuieste un noi ideal, prin care se urmareste cea mai inalta dezovoltare a facultatilor omenesti.

Renasterea in Italia

Florenta care, in momentele de ascensiune ale comunelor italiene, reprezenta postul cel mai inaiintat al vietii sociale si al culturii, l-a si dat pe primul mare poet modern, adica pe Dante Alighieri. Totusi, Dante, care a inceput sa scrie pe la sfarsitul veacului al XIII-lea, a trait prea devreme, asa incat, in scrierile sale, pe langa elementele noi, mai staruie inca vederile medievale.Abia marii scriitori italieni de pe la mijlocul veacului al XIV-lea incep sa reprezinte adevaratul spirit al Renasterii. Ei nu ating valoarea poetica a lui Dante, dar cuprind in scrierile lor un spirit mai noi decat el. Acesti scriitori care au aparut tot la Florenta, sunt Francesco Petrarca si Giovanni Boccaccio.

Francesco Petrarca (1304-1374)

Se distinge ca una din cele mai insemnate personalitati literare ale Renasterii, prin doua genuri de activitate. El este si primul cercetator umanist si primul mare poet liric modern. Dragostea sa pentru antichitate face din el primul mare umanist. Opera sa este vasta si variata. Iubirea pentru antichitate l-a facut sa-si scrie o parte din opera in limba latina, intre altele un poem epic, numit Africa,in care evoca faptele de arme ale lui Scipio Africanul. Bogata sa culegere de poezii,numita Rime a facut din el un poet imitat secole de-a randul in toate tarile Apusului. El aduce la cea mai inalta perfectiune forma poetica a sonetului. Pe langa sonet el mai cultiva si cantona, o forma de poezie mai lunga, al carei strofe ating uneori numarul de 20 de versuri. O alta latura importanta a operei sale o reprezinta poezia patriotica, care-l arata pe poetul cetatean. Aceasta se desprinde indeosebi din vestita sa cantona Italia Mea. Este primul mare indemn catre unitatea Italiei, ideal ce va fi urmarit secole de-a randul de marii scriitori italieni, dar care nu se va infaptui decat in veacul al XIX-lea.