Complexitatea Activităților de Cercetare și Dezvoltare

1. Structura demersului creativ in ştiinţele tehnice

Valenţele si resursele inovarii tehnologice

În artă, în ştiinţa, în tehnică, creativitatea este aceeaşi. Această teză, cu funcţie de premisă fundamentală în studiul creaţiei inginereşti, este aproape unanim admisă. Din ea decurge ca ceea ce se afirma despre creativitate in general este valabil - intr-o oarecare masura – si pentru creativitatea inginereasca. Se admite ca, in fiecare din domenii (arta,stiinta,tehnica), creativitatea se manifesta prin anumite particularitati ce se cer puse in evidenta.

Pentru a evita presupozitiile lipsite de un demers inductiv, in cercetarea unor particularitati ale creativitatii ingineresti, se poate utiliza o metoda care sa permita cercetarea comparata a creativitatii-metoda eurogramelor.

O eurograma este compusa dintr-o succesiune de secvente creative, care se integreaza intr-un proces creativ. Se numeste asa, deoarece permite asezarea grafica, intr-o anumita succesiune a principalelor secvente ale unei decoperiri sau inventii. Prin analogie, asa cum rationamentul matematic, prin exprimare grafica, este vizualizat, usurand calculul si depistarea erorilor, tot asa si demersul creativ prin metoda eurogramelor este vizualizat, permitand o analiza comparata mai eficienta si o mai mare rigurozitate. Eurograma permite urmarirea desfasurarii crono-spatiale a structurilor euristice, convertirea lor in fenomene de creativitate si creatie.

Metoda eurogramelor , atunci cand se bazeaza pe afirmatiile creatorilor despre creativitate si creatie, pe lucruri scrise asupra felului in care au creat, se cere validata si de metoda introspectiei. Astfel, metoda eurogramelor si metoda introspectiei formeaza un cuplu metodologic-euristic de cercetare a creativitatii si creatiei. Dar, intervine factorul timp (T) scurs intre data cand a fost facuta descoperirea sau inventia si data cand s-a relatat despre ea. Tinand seama de acest fenomen, apare ca necesara alaturarea cuplului metodologic eristic introspectie-eurograma a metodei interpolarii. Astfel, cuplul se dezvolta acum intr-o triada: introspectie-eurograma-interpolare. Metoda inerpolarii, folosita cu precautiile necesare, intr-o maniera relativa, in conexiune cu celelalte metode, ofera posibilitatea de a umple unele lacune ale demersului euristic. „Este important a distinge intre extrapolare si interpolare. A interpola inseamna a umple un gol intre fapte stabilite care formeaza o serie. Cand cineva traseaza o curba prin unirea punctelor interpoleaza. Extrapolarea este trecerea dincolo de observatii in baza presupunerii ca se pastreaza in continuare aceeasi directie. Metoda interpolarii isi gaseste de cele mai multe ori justificare, cu conditia sa fim in posesia unei serii valabile de date de la care pornim in lucrul nostru, dar extrapolarea este mult hazardata. De fapt, extinderea teoriei noastre dincolo de campul in care au fost verificate ne conduce adeseori pe un drum gresit. Procedeul extrapolarii seamana mai mult cu acela al implicatiei si este folosit pentru furnizarea de sugestii” .

Autorul citat da o descriere generala a metodei interpolarii (si extrapolarii), fara sa o aplice sau sa sugereze aplicarea ei in studiul creativitatii. Dar, daca ea se aplica in alte domenii, nu se vede nici o piedica serioasa, nici o restrictie metodologica care sa interzica aplicarea si la studiul creativitatii, in cooperare cu celelalte metode. Astfel, metoda introspectiei ofera principiile si regulile validarii fenomenului euristic introspectat.

Metoda eurogramelor circumscrie grafic secventele euristice, iar metoda interpolarii urmareste sa umple golurile seriei demersului euristic. Seria creativa reprezinta o serie de secvente(acte) euristice care se conditioneaza si se presupun unele pe altele. Atunci cand secventele euristice formeaza o serie A,B.C.D,E,...etc., iar din serie lipseste secventa C, ea poate fi reconstituita pa baza secventelor ce o preced si o succed, cu care are filiatii euristice. Probabil ca aceasta metoda este folosita de creatorii insisi, in mod implicit dar nu explicit, atunci cand relateaza despre creativitate si creatie, la intervale mari de timp. Prin urmare, umplerea golurilor din memorie, cu privire la creativitate si creatie, capata o motivare metodologica, care-i ofera o anumita legitimitate. Tocmai pe acest temei, ea nu paote fi considetata viciata in toate ocaziile, dar nici valabila mereu fara nici un fel de restrictie. Tinand seama de triada metodologica introspectie-eurograma-interpolare ar fi necesara elaborarea regulilor si procedeelor de cercetare a creativitatii si creatiei din acest punct de vedere, precum si permisiunile si interdictiile in aplicarea conjugata a acestor metode fenomenului euristic.

De pilda, cate verigi pot lipsi din seria demersului euristic fara ca relatarea despre fenomenul euristic sa fie viciata? Cu cat lipsesc mai multe verigi ale seriei, cu atat relatarea despre creativitate si creati eeste mai completa si mai adecvata

Deci, in afara de influenta factorului timp (T) si in stransa legatura cu el, gradul de deformare a relatarilor despre creativitate este invers proportional si cu numarul de verigi ce lipsesc din seria euristica.

Fara indoiala, recunoscand rolul initiativei si creatiei oamenilor din toate domeniile de activiatate, nu se poate nega rolul creatorilor de exceptie, al marilor talente si geniilor, al contributiei lor la progresul general al civilizatiei, stiintei, tehnicii si culturii. Asadar, potentialul creator este propriu tuturor oamenilor, evident in limitele unei game largi de nivele, dar oricare ar fi valoarea acestiu potential, el devine foarte pretios pentru patrimoniul national si universal.

Cadrul juridic legal privind inventiile si inovatiile stabileste ca forme de manifestare a creativitatii inventia, inovatia si descoperirea.